Alunul este primul vestitor al primaverii.Matisorii sai infloresc in primele zile calduroase si polenul lor e prima hrana a albinelor.Daca vom merge intr-un crang de aluni infloriti si vom scutura de ei sau bate vantul ,vom putea vedea un norisor galben de polen in zbor.Lemnul de alun este usor de cioplit si finisat,dar este mai tare ca salcia.Din mladitele lui am facut cand eram copii ,undite de pescuit la garla. Se mai pot folosi la impletituri.Cu alunele ne delectam mai ales toamna cand le putem culege la liber din padure.Dar sunt bune si in ciocolata.Majoritatea lingurilor care le cioplesc le fac cadou la diferiti prieteni care trec pe la noi..Sunt de diferite dimensiuni pentru gatit cat si pentru mancat.Lumea nu mai este interesata de a manca cu lingura de lemn.E ceva demodat.Eventual un pic mai mari pentru gatit,sau cu diferite modele si brizbrizuri pentru vitrina sau perete.Frunzele de alun,matisorii cat si coaja se pot folosi pentru tratarea unor afectiuni ale organismului.Din alune se poate extrage un ulei comestibil.Deci este un arbust folositor,practic nu este planta sa nu se poata folosi la ceva.Noi am pierdut indemanarea si stiinta de a le folosi.
Lemnul de alun este alb la culoare,dar aceasta este un pic maronie datorita faptului ca a fost un alun uscat in picioare si a capatat culoarea aceasta invechinduse in tulpina.Este foarte usoara si buna de folosit.Inca nu si-a gasit stapan ,sta frumos langa celelalte.
Fiecare dintre noi ar trebui sa aibe un prieten la padure:planta .arbust sau copac.Atunci altfel ne-am raporta cand am merge la padure si in fiecare saptamana sau luna sa studiem de cate unul si intr-un an am avea aprox. 5o de prieteni .Acesti prieteni nu ne cer nimic ,poate doar sa nu fim asa indiferenti cand trecem pe langa ei.Ei gata cu povestile ,hai la treaba,fiecare cu ce poate.Noapte buna.
Felicitari domnule Mirceapentru maiestri pricepere dar si informatiile pe care ni le transmite-ti. Intr-adevar, cand eram copil abia asteptam sa fugim la bunica care ne dadea sa mancam din strachini de lut cu linguri de lemn. Si acum simt gustul nemaipomenit al mancarii indiferent ca era ciorba, tochitura sau lapte batut. Credti ca generatiile anilor 35-45 au ajuns la asemenea varste frumoase folosind vesela si tacamurile aurite sau de unica intrebuintare, ne mai vorbind de nocivitatea aluminiului. Sunt de acord cu prietenii necuvantatori din padure mai ales ca nu intamplator exista zicala"codru-i frate cu romanu"numai ca romanu n-a mai vrut sa fie frate cu codrul si l-a taiat iresponsabil. Poate ne trezim si reusim sa pastram macar ce-a scapat de securile si lanturile pungasilor care n-au plantat un copac dar au devastat hectare intregi. O zi frumoasa si spor la munca
RăspundețiȘtergereVa multumesc.Simplitatea copilariei a lasat loc vietii complicate de adult.Ceea ce nu era in anii copilariei noastre.Macar atat sa pretuim.Ca ni sa usurat munca cu asemenea tehnica dar nu si viata.Fiecare dintre noi nu ar trebui in asa sa ne complicam viata si sa traim doar intr-un stres si intr-o incordare.Cand doar un pic ne trebuie sa supravietuim.Dar poate unii dintre noi sa gasim drumul cel bun si acum in partea a doua a vietii sa aflam taina de a trai din nou simplu Va multumesc din nou pentru incurajari si ca vedeti dincolo de lucrurile simple.
RăspundețiȘtergere