duminică, 8 mai 2011

Untul pamintului

 In peregrinarile mele la padure am avut fericita ocazie sa gasesc planta de leac numita untul pamintului-Tamus communis.Am dat de ea din intimplare in toamna cind am mers s-a culeg fructe de paducel.Mi-au atras atentia niste fructe tot rosii  agatate pe un lujer uscat .Atentie -nu sint comestibile.Apoi din aproape in aproape acum in primavara tot cu ajutorul Net-ului am aflat mai multe despre el.Creste incolacit ca si hameiul pe alte tulpini,are frunzele in forma de inima.Florile inca nu erau deschise .Am dezgropat doua radacini mai mici si apoi am dat de un grup mai mare de lujeri .Cind am sapat am gasit o radacina groasa cit un  brat de om.Am asezat si lopatica linga el care are 60 cm ca sa vedeti marimea aproximativa.Nu am putut sapa decit vreo jumatate de metru ca apoi am dat de piatra .Anii trecuti am vazut in piata  Deva comercianti de plante medicinale care aveau si radacini de -Untul pamintului.
 Aceasta planta creste in margine de padure,cu paminturi argiloase,pietroase  la baza dealurilor,intr-un loc ca acesta am gasit-o eu.Cine vrea s-o foloseasca empiric e bine sa se documenteze foarte bine.Am aflat ca ar avea intrebuintari in uz extern,dar si aici cu mari precautii.Indicata in:dureri reumatice acute sau cronice lombosciatica,spondilita cervicala ,deformari osoase ,artrite, sinuzite frontale sau maxilare.Se poate face o tinctura din radacina bine spalata si data prin razatoarea mica,in alcool triplu distilat sau spirt sanitar. Recomand  produsele  facute in laborator.Folosirea radacinii rase direct pe locul dureros produce intepaturi foarte puternice si la unele persoane sensibile produce iritatii care se pot atenua cu unguent-crema de galbenele.



 Aici am gasit radacina cea groasa.
Completare  -septembrie 2014.Am considerat de cuviinta sa adaug la aceasta prezentare cu untul pamantului si cateva foto cu fructele sale.Sunt foarte atractive  dar cred ca sunt otravitoare daca se mananca.Deci nu sfatui pe nimeni sa le  guste.



7 comentarii:

  1. Bun articol. Creste si pe la mine Untul pamantului, e folosita ca remediu in ceea ce ai scris mai sus. Cand mi-a adus-o cu multi ani frate-miu de pe dealuri stiu ca intradevar "furnica" locul unde ma frecam cu ea. Am aflat de curand ca cica aceasta radacina daca e prajita in grasime poate fi si consumata ca aliment dar am retineri in a afirma ca nu e periculoasa consumata chiar si asa.
    In alta ordine de idei: imi poti face rost de o fotografie mai buna cu macris spontan? Adica cu o planta mai viguroasa. Am nevoie daca imi permiti pentru un articol viitor. Voi spune ca esti tu autorul pozei. Eu am in gradina macris cultivat si vreau sa prezint si varianta spontana in poza, eu nu am gasit-o pe la mine prin zona.
    Multumesc,
    Marius

    RăspundeţiȘtergere
  2. Multumesc.Plantele medicinale (ca de altfel orice vietuitoare de pe pamint),cresc mult mai viguroase si frumoase daca locul este ingrijit si cosit.Eu am gasit macrisul in loc necosit si salbaticit.Dar am sursa si de ceva mai fain.Cu ocazia asta am sa culeg si de o completare la o salata.Despre -untul pamintului ar fi mai multe de spus dar sint experiente personale.

    RăspundeţiȘtergere
  3. In zona Hunedoarei aveti idee pe unde se gaseste,mai exact !?!??!?

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate fi gasit la poalele dealurilor,in zone pietroase,la margine de paduri,drumuri forestiere,eu stiu vreo doua locuri in zona Ilia.Se recunoaste acum toamna dupa bobitele rosii in ciorchine.Creste ca o liana.

      Ștergere
  4. Multumesc...o sa incerc in imprejurimile Hunedoarei sa o caut...cand am timp...:)

    RăspundeţiȘtergere
  5. Atentie mare la Untul pamantului, din cate am inteles in ultima perioada s-au descoperit substante care pot fi citogenice! Si eu am gasit asa ceva, in zonele relativ umbroase din livezi sau luminisuri. E drept ca nu aveau dimensiunea unei lopeti :) dar erau suficient de dezvoltate sa pot face tinctura in 3 borcane mari de 800gr.
    Succes cu blogul! Asteptam si alte postari interesante!

    RăspundeţiȘtergere
  6. Cristian,multumesc pentru completari.Eu am specificat in articol sa se foloseasca substante preparate in laborator.Ce pot sa mai adaug este ca am lasat bucata cea mare de radacina in camara si dupa o vreme am vrut sa o arunc,dar surpriza, nu mai era decat coaja cea neagra de deasupra.In camara intrase niscai soareci si au ros toata radacina si se simteau bine mersi,ca apoi au mancat si graul otravit si au dat coltul.In micile articole arat cate un arbore sau planta care nu le-am cunoscut pana in acel moment pentru a fi mai usor de recunoscut ,sau care le stiu spre aducere aminte .La buna vedere.

    RăspundeţiȘtergere