duminică, 26 august 2012

Transport si depozitare-ep.3

Activitatile agricole  odata incepute nu lasa taranul sa le abandoneze pe la jumatate.Atunci nu ar mai fi terminate si ar fi munca in zadar.Acesta nu este finalul ci de acum acest nutret trebuie distribuit la vaci.Deci vacile trebuie hranite,adapate, tesalate si apoi mulse pentru a manca lapte.Si apoi ranitul gunoiului,transport in camp,imprastiat incorporat in sol si altele.Ce mai ,o intreaga teorie a chibritului. Ce mai  nu este timp de plictis.
 Claile de nutret sau- stoguri Md.
 Fanarul.Aici cred ca e fain de dormit.
 Cezara pisicuta ,ne ajuta in munca.
 Aici sunt la inaltime,odata sunt si eu inalt.

 Chiar si Willy,catelul ne-a ajutat cu privirea
 In final am terminat varful la claie,dar nu a  fost finalul lucrarilor deoarece pentru a creste si intretine citeva animale e un flux continuu.Spor la treaba va doresc si reintoarcet-iva la tara macar cu gandul ,daca nu a-ti facut-o cu fapta macar la sfarsit de saptamana,si or fi pline holdele de oameni harnici si camarile voastre de alimente ecologice.


marți, 21 august 2012

La adunat-ep.2








Bineinteles ca dupa ce am cosit lucerna trebuie sa o si adun.De obicei primavara nu se poate duce direct in fanar ci trebuie asezata pe pari in tarina(prepelegi).Operatiunea se executa la prinz cu ajutorul furcoaielor,si a cite unui prieten si noi membrii de familie.Sa stiti ca majoritatea oamenilor fug de agricultura pentru ca este foarte greu,se lucra in caldura si aduce cistig putin.Basca cheltuiala si amortizarea investitiilor dupa 6 luni sau un an.Ei da ce sai faci trebuie sa ne ocupam cu ceva si sa nu ne tot plingem,ca bunicii nostri au muncit mai mult si mai greu si totul manual.Am ajuns un popor de consumatori,foarte putini mai produc si acestia nu au unde sa-si desfaca marfa ,cica nu e competitiva si cite alte chichite.E mai comod sa mergem la SuperMarket sa cumparam decit sa dam noi cu sapa.

miercuri, 15 august 2012

Romanasului ii place

Dedic acest cintec tuturor iubitorilor de natura ,de iesit in natura in conditii civilizate ,cit si celor care le place cit de cit verdele natural si iasa in natura numai virtual sau foarte rar.                                                                                   ROMANASULUI II PLACE.                                                                                                                                     1.  Romanasului ii place                                                                                                                                                              Sus la munte ,sus la munte la izvor                                                                                                                             Liber si sa fie-n pace                                                                                                                                   Al naturii,al naturii domnitor                                                                                                                                                                                                                                                                                
R.Unde pintre stinci batrine                                                                                                                                                  
Curg izvoare cristaline                                                                                                                                                  
Jos la codrul,jos la codru-n floritor.                                                                                                                        
2.Unde salta caprioara                                                                                                                                            
Scut catind ea,scut catand de vinator.                                                                                                                      
Unde bradul da racoare                                                                                                                                            La tot omul,la tot omul calator                                                                                                                                    
 R.Unde miorita zbiara                                                                                                                                              
Fluieras cantand de seara
Intr-un glas suspinator,suspinator  
3.De aceea lui ii place
Sus la munte,sus la munte ,la izvor
Liber si sa fie-n pace
 Al naturii, al naturii domnitor
R.Sa traiasca -n fericire
 Libertate si iubire
 Timpul iute,timpul iute,trecator.    Deci sa-l invatam si sa il cintam.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              

duminică, 12 august 2012

La cosit-ep.1

 Luna mai este luna cind se  incepe cositul la lucerna.Citeodata si in a treia decada a lunii aprilie.Depinde cit a plouat si cit a fost iarna de secetoasa.Lucerna este una din cele mai productive plante furajere.Se pot obtine 4-5si chiar 6 coase intr-un an.Creste 80-1oo cm,si se poate cosi cind incepe sa infloreasca prima floare.Cositul se repeta la 21-3o de zile.
Finul de lucerna de regula se obtine prin uscarea naturala a lucernei (la soare) si se aseaza la maturare pe  prepelegi .Daca paiul nu s-a uscat bine si se depoziteaza in finar poate mucegai.Noi zicem ca face fum.Se lasa la uscat pina la urmatoarea cosire a lucernei  si apoi se transporta si se depoziteaza in finar.La aceasta activitate este mai mult de muncit ,la prima coasa lucerna trebuie intoarsa(sa se usuce mai bine) pentru ca brazda este mai groasa ,si apoi se aduna. Acum  este mult mai usor deoarece si la noi  a aparut scule si utilaje care usureaza muncile agricole.Unii chiar baloteaza lucerna.Dar si aici trebuiesc respectate niste reguli ,pentru a se obtine nutret de calitate.
Dar cu toate acestea tot mai putini sunt cei care imbratiseaza aceasta munca.Probabil sunt alte activitati mult mai atractive si motivate  financiar.







miercuri, 8 august 2012

Mojdreanul - Fraxinus ornus

 Mojdreanul face parte din specia frasin. Deci var bun cu frasinul comun.Ca si copac l-am aflat acum citiva ani primavara ,cind am vazut o coama de deal toata alba datorita florilor paduricii de mojdreni.Este diferit de celalalt frasin deoarece el infloreste dupa infrunzire,pe cind frasinul comun,infloreste inaintea infrunzirii.Acest exemplar este in padure si se comporta ca un arbore,dar pe locuri pietroase - calcaroase creste sub forma de arbust.Infloreste in luna  mai si este frumos si ca arbore ornamental.
 Florile sunt albe si miros frumos. Din arbustii mai mici se pot face araci.Primavara cind seva incepe sa urce catre frunze putem colecta suc de mojdrean ca si la arborii de cauciuc.(asta am aflat-o acum in vara,am sa incerc in primavara viitoare).Seva este buna ca laxativ.De la frasin ca si planta medicinala se foloseste : coaja mugurii,frunzele si semintele.Este folositor in guta si reumatism.Mai are si alte intrebuintari dar trebuie aprofundat studiul.Semintele ar fi bune in cresterea potentei la barbati.Ce mai daca mai punem ca orice lemn pe linga multiple intrebuintari este bun si de foc,am spus aproape tot.Albinele aduna o miere deosebita de  la mojdrean.
 Cel din dreapta este mojdreanul meu.Deci putin cite putin trebuie sa ne imprietenim cu toti copacii si copaceii din padure  si daca suntem curiosi ne pot spune multe. Numai aplecindune  asupra fiecarui fir de iarba putem afla povestea lui.

marți, 7 august 2012

Murul -Rubus Fructicosus

 Murul este un arbust  foarte raspindit in zona de deal .Creste sub forma de  lujeri tiritori - cataratori cu multi spini.Este folosit ca planta medicinala , iar fructele ca aliment.Murul este apreciat ca remediu natural in diferite afectiuni datorita proprietatilor de antidiareic,astringent si antiseptic.Eu l-am folosit la ceaiul contra reumatismului.Frunzele de mur au proprietati dezinfectante,moderind secretiile si impiedicand formarea microbilor,fructele  consumate functioneaza ca laxative,nutritive,depurative imbunatatind acuitatea vizuala.Am mai aflat ca  lujerii tineri si fragezi se pot folosi in prepararea unor mancaruri.
 Din mure se poate prepara:dulceata,jeleu,sirop si cite altele.Vinul de mure trebuie consumat cu moderatie deoarece poate provoca imbolnavirea inimii.Deci, acum este sezonul culesului murelor si nu trebuie ratat ca mai dureaza cam doua saptamini  si trece.El este prieten bun cu drumetul si il" trage de mineca "ca sa ii guste fructele.
 Si eu am preparat un jeleu foarte delicios astfel: doua  kg de mure bine coapte le-am fiert cu un litru de apa  20 de minute.Apoi am separat zeama rezultata   -1,700 l si am adaugat  1,7 kg de zahar si am mai fiert  inca 20 min.Am pregatit niste sticle mici de la sucurile  tedi si am pus jeleul apoi sub o patura 24 de ore la dust.Dupa asta poti sa intorci sticla cu gura in jos fara dop ca nu mai curge.Spor la treaba.





luni, 6 august 2012

Clocotis-Staphylea pinnata

In primavara cand am fost la padure dupa  leurda ,urzici  si largirea orizontului cunoasterii  m-am intilnit cu acest arbust care nu am stiut cum se numeste.


Cand am fost sa vizitam  Rezervatia dendrologica de la Simeria,printre sutele de arbori,arbusti si plante,am aflat si acest arbust necunoscut de mine pina atunci.Deci se numeste  clocotis-Staphylea pinnata.Are flori ca un ciorchine de culoare alb-galbui.Semintele la maturitate sint dispuse in niste saculeti ,cite 2-3, maronii la culoare ,ca boabele de mazare,au  gust de fistic.Nu stiam ca sint comestibile,dar  am gustat si mi s-au parut bune.Apoi am aflat  ca sunt bune de mincat de pe net.Traieste alaturi de  tei cu care este prieten foarte bun.Am intilnit chiar unul linga altul ca intr-o imbratisare.Deci cind mergeti la padure nu ocoliti acest arbust .