sâmbătă, 10 decembrie 2011

Noi facem parte din pamint si el face parte din noi.

In prologul cartii  -  Inteligenta materiei  - scrisa de Dumitru  Constantin Dulcan  este reprodusa scrisoarea unui sef de trib indian(Pieile Rosii) adresata Presedintelui SUA in anul 1894,ca raspuns la cererea acestuia de a le cumpara o parte din pamanturile lor.(citat din lucrarea   -La medecine du corpe energetique-  de Jeannine       Fontaine.Mi s-a parut foarte interesant .                                   CONTINUT                                                                                                                             "Cum s-ar putea vinde sau cumpara cerul ori caldura pamintului?  Ideea ni se pare stranie.               Daca prospetimea aerului si murmurul apei nu ne apartin,cum le putem vinde?                                 Pentru poporul meu nu exista colt al acestui pamint care sa nu fie sacru.Un ac de pin care sclipeste,un mal nisipos,o bruma intinsa in mijlocul padurii intunecate,totul este sfint in ochii si in memoria celor din poporul meu.                                                                                                     Seva care urca in arbori poarta in ea credinta Pieilor Rosii; fiecare luminis si fiecare insecta sint sacre pentru memoria si credinta poporului meu.                                                                             Cind albii merg la ceruri si uita locul natal,mortii nostri nu-si uita niciodata acest pamint frumos pentru ca el le este mama.Noi facem parte din pamint si el face parte din noi.                                Florile sint surorile noastre,cerbii,caii,vulturii sint fratii nostri; crestele stincilor,roua preeriilor, caldura din pieptul  poneilor si omul apartin aceleiasi familii.                                                                Acest pamint este sacru pentru noi.Iar apa scinteietoare care se pravaleste in riuri si piriiase nu este numai apa, ea este singele stramosilor nostri.                                                                       ,..Trebuie sa-i invatati pe copiii vostri ca pamintul nostru este sfint,ca fiecare imagine ce se reflecta in apa clara a lacurilor este ca o fantoma care vorbeste despre intimplari, despre amintiri ale vietii celor din poporul meu.Murmurul apei este vocea tatalui meu.                                          Riurile sint surorile noastre; ele ne astimpara setea,ne poarta canoea si ne hranesc copiii.Daca noi va vindem pamintul nostru va trebui sa va amintiti toatea astea si sa-i invatati pe copii vostri ca riurile sint surorile noastre si ale voastre si de aceea trebuie sa le iubiti ca pe fratii vostri.         Noi stim ca omul alb nu intelege modul nostru de a vedea lucrurile.Pentru el o palma de pamint face cit oricare alta pentru ca el este un strain care vine in noapte,isi ia de pe pamint ceea ce ii trebuie si-l paraseste. Pamintul nu-i este frate ci dusman. Isi uita mormintul tatalui sau si isi creste copii fara dragoste de pamintul natal...  El trateaza pe mama sa, pamintul,si pe tatal sau cerul, ca pe lucruri care se pot cumpara,jefui sau vinde, asemenea oilor sau perlelor colorate.                   Lacomia  sa va saraci pamintul si-l va lasa pustiu.                                                                       Eu nu  stiu nimic, modul nostru de a fi difera de al vostru  (...)                                                     Nu exista un colt linistit in orasele omului alb.Nicaieri nu se aude cresterea ierbii primavara sau bataia aripilor de fluturi.                                                                                                             Dar poate ca  este asa pentru ca eu sint salbatic si nu inteleg.                                                                     Zgomotul din orase te asurzeste .Ce ramine din viata  daca nu poti asculta clipocitul apei si cintecul broastelor in noapte?                                                                                                                      Dar poate ca este asa pentru ca eu sint salbatic si nu inteleg.                                                       Indianul prefera adierea vintului care mingiie oglinda iazului si mireasma vintului spalat de ploaia de amiaza sau parfumat de pini.                                                                                                 Aerul este scump omului rosu  pentru ca toti impart acelasi suflu.Animalul, arborele si omul - toti respira la fel.Omul alb nu pare sa perceapa aerul pe care il respira.                                             Asemenea unui muribund ,el nu-i mai recunoaste mirosul... Trebuie sa stiti ca aerul este cu mult mai pretios  si ca suflul aerului este acelasi in toate lucrurile care traiesc. Aerul care a dat stramosilor nostri prima lor respiratie primeste,de asemenea, ultima lor privire.Si daca ne vindem pamintul, voi trebuie sa-l pastrati curat si sfint pentru ca omul sa poata simti mingiierea vintului si dulceata cimpului in floare.                                                                                                         ...Daca hotarim sa va vindem pamint, voi pune o conditie:  omul alb trebuie sa trateze animalele de pe acest pamint ca pe fratii si surorile sale.                                                                                          Eu sint salbatic si nu stiu alt mod de a trai                                                                                   Am vazut miile de bizoni care putrezeau in preerie lasati acolo de omul alb care i-a ucis  din goana trenului.                                                                                                                           Eu sint salbatic si nu pricep cum acest cal de fier care fumega poate fi mai important decit bizonii pe care noi nu-i ucidem decit pentru nevoile vietii noastre.                                                                             Ce este omul fara animale? Daca toate animalele ar disparea,omul ar muri complet solitar, pentru ca tot ceea ce li se intimpla animalelor i se intimpla imediat si omului.                                           Toate lucrurile sint legate intre ele                                                                                                                  Spuneti copiilor vostri  ca pamintul de sub picioarele lor nu este altceva decit cenusa stramosilor nostri... Invatati-i pe copii vostri ceea ce noi i-am invatat pe ai nostri - pamintul este mama noastra si ceea ce se intimpla pamintului,noua ni se intimpla si se intimpla copiilor pamintului. Daca omul batjocoreste pamintul , pe sine se batjocoreste.                                                                    Noi o stim de mult- nu pamintul apartine omului, ci omul pamintului.                                                           Noi o stim bine-  toate lucrurile sint legate intre ele,asa cum singele face legatura intre membrii  aceleiasi familii.                                                                                                                         ,...Nu omul a tesut pinza pamintului ;  el este doar un fir.Tot ceea ce face el cu pinza pamintului, lui isi face. Nici omul alb care are  un Dumnezeu...  nu poate sa nu impartaseasca acest destin comun.                                                                                                                                     Cind ultimul om va disparea de pe acest pamint si cind amintirea sa nu va mai fi decit umbra unei imagini care strabate preeria, riurile si padurile vor pastra spiritul fratilor mei pentru ca ei iubesc acest pamint ca pruncul bataile inimii materne.                                                                                             Dupa toate, noi sintem probabil frati si surori.Exista ceva pe care noi il stim bine si pe care omul alb il va sti poatre intr-o zi:  Dumnezeul nostru este acelasi cu al vostru. Voi credeti ca Dumnezeu este numai al vostru ca si pamintul nostru.Este imposibil. El este Dumnezeul omului si are aceeasi indurare pentru toti oamenii,  albi sau rosii.                                                                                 Cel ce-si murdareste patul va pieri intr-o zi sufocat de propriile sale mizerii.Dar in timp ce noi pierim, voi veti straluci iluminati de forta unui Dumnezeu care v-a condus pe acest pamint si care,intr-un scop special v-a permis sa ne dominati.                                                                      Acest rost este ciudat pentru noi.Noi nu intelegem pentru ce sint ucisi toti bizonii,  de ce nu sint domesticiti caii salbatici, de ce lucrurile cele mai ascunse ale naturii sint inabusite de mirosul greu al oamenilor, de ce privelistea frumoaselor coline este tulburata de  strigatele lor.                                       Unde sint desisurile ascunse? Au disparut.                                                                                                    Unde este marele vultur? A disparut si el.                                                                                                     Este sfirsitul vietii si inceputul supravietuirii"                                                                                                       *                                                                                                                                                                     *                                                                                                                                                                 *      Completari ale autorului cartii:                                                                                                              Pamintul este leaganul si sursa de existenta a vietii noastre.Aceasta o stiau, mult mai bine decit noi,oamenii care traiau nemijlocit in natura. In mod paradoxal, in numele civilizatiei si al prosperitatii, l-am uitat, degradindu-l, pustiindu-l. Pamintul a devenit irespirabil.Riscam sa disparem sufocati de propria noastra " opera "                                                                           Daca omul distruge Pamintul care l-a creat si care-l hraneste, inseamna ca doreste sa se  sinucida,ori adevarurile pe care le detine despre sine si natura sint false.

sâmbătă, 22 octombrie 2011

Craite-amanita caesarea.

 Deseori in peregrinarile la padure vom intilni indiferent de anotimp diferite ciuperci.Ca si necunoscatori trebuie s-a ne ferim de a culege si consuma  ciuperci ,daca nu avem informatii sigure ca pot fi comestibile.De altfel si eu pot sa numar pe degetele de la miini cite specii cunosc ca si bune de consum.Printre cele mai de soi ,sau cel mai de soi dintre ele pot spune ca este craita,roinita.Este o ciuperca foarte eleganta,care creste in paduri de foioase mai ales in cele de stejar.Le putem gasi in lunile august-septembrie,cresc cam in acelasi locuri dar poate nu sint conditii  bune in fiecare an.Fiind ciuperci asa delicioase sint si cautate ,si cine cunoaste locurile nu le spune.Si eu am gasit citeva si vreau sa vi le arat. Cind sint mici sint ca niste oua.Ca si retete de preparare pot sa va spun ca au fost pregatite pane,in prealabil dupa ce au fost oparite.In aceeasi zi am cules si vreo 2 kg. de mure din care s-a obtinut o dulceata f.buna la prepararea clatitelor.Prin aceste paduri de stejar pe unde umblu ,am intilnit si o ciocanitoare neagra mare,de care nu am reusit nici cum sa ma aproprii sa pot sa o fotografiez.Este foarte sperioasa,nu am vazut-o niciodata prin copacii din sat ca suratele ei cele verzi,sau cele negre cu conci rosu ,mai mici.Zilele acestea a inceput sa ploua si pe la noi ,ploaie asteptata de vreo doua luni jumate,poate ne vom bucura de gasirea a ceva ghebe care inca nu au aparut  datorita secetei.

joi, 20 octombrie 2011

Mere salbatice

Acum vreo 15 ani pe malul piriului unde locuiesc ,in fata casei a rasarit un pui de mar dintr-o saminta dusa de pasarele.(sau dintr-un cotor de mar aruncat).La inceput am crezut ca e mar paduret,dar dupa ce a inflorit si a fructificat am luat cunostinta de fructele sale mari ,zemoase si gustoase.Acum este un mar in toata regula care o data la doi ani rodeste cam 3 cosuri mari de mere aromate.Acest soi de mere nu este altoi deoarece a crescut spontan,dar nu este nici paduret ,pentru ca merele padurete sint mici si foarte acre chiar daca sint coapte.Si un consatean din sat mi-a spus ca are si el unul acasa in gradina care creste tot linga un piriias,de unde am concluzionat ca ii place mult umezeala.Acestor mere le-am zis salbatice.Ele nu tin peste iarna ,sint cam 3-4 la Kg,sint acre acum in octombrie dar dupa ce se coc(se ingalbenesc),sint foarte parfumate si gustoase.Ca si pom nu trebuie stropit,curatat sau dat cu ingrasaminte.Deci si natura ne poate oferi surprize,deoarece acest mar  (zic eu) a rasarit dintr-o saminta din mar cultivat.Poate daca am avea rabdare sa  obtinem puieti de mar din seminte din soiuri diferite  ar iesi diferiti hibrizi  cu mere  frumoase si arome diferite.Cine stie poate se ocupa cineva si de asa ceva.Sa auzim de bine.

joi, 13 octombrie 2011

Bilant

Anul 2011 ca si an agricol pot spune pentru familia mea a fost f.bun.Primavara a debutat cu seceta  aici in regiunea Ilia,dar zona luncii Muresului este o zona umeda,noaptea se produce un condens care ajuta plantele.In mijlocul verii,dupa 20 iulie au fost vreo 3 saptamani de ploi care a ajutat  plantele care erau in vegetatie.Ca si observatii proprii pot spune ca porumbul care a fost semanat in loc ogorit din toamna a dat recolta cu aprox 30 % mai mult decit cel semanat in aratura de primavara.Apoi  ca sa avem recolte bogate trebuie sa respectam si rotatia culturilor.Pentru a inbunatati   solul trebuie sa- i adaugam iarna ,gunoi de grajd.Mai trebuie sa semanam pe anumite sole,lucerna si trifoi .Aceste plante au rolul de a curata solul de buruienile perene(palamida,trestia)deoarece se cosesc de3-4 ori pe an,si de a adauga solului anumite  substante (N,P,K)azot ,fosfor,potasiu pe care dam bani grei ca si ingasaminte complexe.Si prin mas-media am auzit ca au fost recolte bogate in toata tara.Deci eu zic, ca sa avem rezultate bune in aceasta activitate nu trebuie sa ne   descurajam daca pe anumite sole vom avea recolte mici .Pentru a consuma furajele si cerealele rezultate din cultivarea pamintului trebuie sa crestem si ceva animale in gospodarie.De obicei,romanul stie a face de toate  si nu ajunge niciodata sa cunoasca foarte bine un anumit domeniu.De aici si rezultatele slabe.Deci ar tebui sa ne axam pe max 2-3 activitati  pentru a avea timp suficient  pentru lucrari de calitate.Acum ca a venit anotimpul rece ,vom avea timp pentru a intretine si repara toate utilajele din gospodarie,de a ne indeletnici mai bine de anumite hobiuri care le-am neglijat din primavara incoace,si de mesterit.Apoi sa nu uitam de iesirile la padure pentru a aduna anumite fructe de sezon,si de lemn pentru mesterit.Deci nu va fi timp suficient pentru cite se pot face.Spor la treaba.

luni, 8 august 2011

Fructele de soc

Au inceput sa se coaca fructele de soc.Ele se maturizeaza treptat dupa cum au si inflorit.Cred ca  timp de vreo luna le putem gasi linistiti.Din copilarie am stiut ca se poate face o dulceata foarte buna  din aceste bobite bine coapte ,dupa ce le-am ales in prealabil de pe ciorchini.O recomand mai ales la clatite.Consumata in cantitate mai mare  de 3,4 linguri este buna in constipatie.De aici de pe net am aflat ca se poate face si o tinctura din aceste fructe  care se numeste chiar  Elixir.Din bobite aproape coapte rosii catre negre,se stoarce sucul,intro strecuratoare mai mare ,se apasa cu o lingura de lemn si se colecteaza sucul fara seminte sau pielite,intr-un vas de inox sau emailat.Apoi se masoara si se amesteca in cantitati egale,cu alcool de 80-90   grade.Se pune intro sticla  inchisa la culoare  si se pastreaza la loc intunecos ,in camara.Inainte de folosire se agita sticla.Eu asa am procedat la fabricarea ei.Este foarte folositoare la curele de slabire.Eu o folosesc  de vreo doua saptamini chiar daca nu am probleme cu greutatea,pentru rolul ei depurativ,de eliminare a toxinelor din organism.Deci eu consider ca si oamenii sanatosi o pot folosi pentru cresterea  imunitatii  organismului .Fac un ceai de tei si adaug 3 ,4 lingurite de tinctura.O consum  dupa masa de seara  pentru ca are rolul de a  usura digestia.Sa nu se foloseasca simpla  pentru ca nu e recomandat,se consuma amestecata cu ceai sau apa  de izvor. Sa nu consumam exagerat de mult ,cu  suta de grame.Poate  trebuie consultat si un medic,inainte de folosirea ei,daca nu vrem sa experimentam.Continind alcool poate ne si ameteste ,sau mai, rau inverzeste fiola,daca o consumam inainte de a pleca cu masina.Merita incercat,se gasesta si la magazinele naturiste.

duminică, 7 august 2011

Platani

 Simbata am trecut prin orasul Lugoj .Oprindu-ne sa bem o cafea linga parcul orasului  mi-au atras atentia doi platani mari si foarte frumosi.Orasul are un parc frumos si ingrijit cu o multime de arbori .

marți, 19 iulie 2011

Troite-cruci vechi



Troita I trei imagini -sus.        Troita II -doua imagini jos. Doua troite de hotar care sunt  ale satului Radulesti, com.Dobra,jud.Hunedoara.Aceastra initiativa de a fotografia cruci vechi de hotar o am de  la prietenul meu Marius Colac-cu blogul sau -Timp liber.Aceste troite  atesta continuitatea romanilor in Ardeal,si arata ca aceste meleaguri au fost  din mosi stramosi locuite de romani.Poate mai multe aflam daca vom descifra  ce este scluptat pe troita  I care are ceva caractere stravechi.

duminică, 17 iulie 2011

Corcodusele

 A sosit si vremea lor.Unde a fost primavara mai blinda si nu a brumat in timpul inflorii corcodusilor au ramas fructe si s-au copt.Corcodusele contin vit C,apa 90 %,fier magneziu,calciu ,proteine,vit cplx.B ,acid citric,s.a.Din aceste fructe se prepara un suc revigorant si tonifiant care potoleste setea.Se poate folosi si in curele de slabire.Din amestecul corcoduselor cu alte fructe se face marmelada.Contin mai multa pectina decit merele ,asigura o gelificare mai buna,iar marmelada se pastreaza timp indelungat fara sa se strice.Din corcoduse se  mai poate face compot,sirop,jeleu,tuica si vin.Siropul neindulcit de corcoduse se mai poate folosi si la acritul ciorbelor.Mai departe am sa va arat cit de simplu se poate prepara siropul natural de corcoduse ,pot sa fie crude sau mai bine coapte ca e aproape tot asa de acru.Se culeg corcodusele,nu conteaza ce culoare au  sunt tot asa de bune toate.Se spala,se pun intr-o oala si se pune apa  pina la acoperirea lor.Se fierb pina cind apasate cu lingura de lemn se sparg.Apoi  eu asa fierbinti le-am trecut printr-o strecuratoare si le-am separat de simburi si coaja.Sucul rezultat  l-am mai pus sa dea un clocot atunci imediat,si apoi la o cantitate de 5-7 l de sirop obtinut am pus un conservant Dr.Oetk.Sucul asa fierbinte l-am pus in sticle prealabil incalzite sa nu se sparga,si apoi le-am asezat acoperite bine sa se raceasca treptat.Il folosesc ca bautura racoritoare astfel:intr-o cana pun un pic de sirop de brad sau de cirese si apoi sirop de corcoduse peste care adaug apa rece de la fintina sau minerala.Incercati este foarte bun.Il mai folosesc la acritul ciorbei in loc de sare de lamiie sau otet.Aci pe net am gasit si o reteta de-Ketchup de corcoduse a d-lui Uica Mihai,poate am sa incerc cu ajutorul sotiei sa o fac.
Va urez spor la treaba ,variantele  de folosire a corcoduselor  sint multiple.

marți, 12 iulie 2011

Porumbul-Zea mays

 Odata cu sosirea verii,incetul cu incetul bogatia pamintului si a naturii se revarsa din toate partile si ne incinta  simturile Avind contact in fiecare zi cu unele culturi de plante m-am gindit s-a aflu mai multe despre porumb care s-a dezvoltat foarte frumos pina acum in regiunea noastra,chiar daca am avut o primavara  secetoasa.Aici sint eu cu catelul meu Wily linga o parcela mica in gradina.De la porumb se pot folosi :matasea,boabele intregi sau sub forma de faina, ciocalaii uscati transformati prin ardere in cenusa,in scopuri terapeutice.Pentu a afla mai multe despre scopul medicinal al plantei cititi nr.685 al Revistei Formula As,unde este bine detaliata fiecare intrebuintare.Oamenii satelor in vechime, foloseau cenusa de ciocalai la albitul tesaturilor de in si cinepa -asa zisa lesie.Lesia se mai folosea la obtinerea unei bai terapeutice pentru tratarea riiei.Cocenii si ciocalaii uscati,se mai pot folosi pentru afumarea slaninei de porc-iarna in gospodarie.Boabele de porumb in lapte  sint o buna momeala pentru crap,platica, caras, clean.La fel si mamaliga.Din spic se poate face plute de pescuit foarte bune si usoare.Sa nu uitam de delicioasa mamaliga ironizata pe nedrept,cit de buna e cu un peste proaspat prajit cu mujdei de usturoi.Din spic in timpul infloririi se poate colecta polen.Planta intreaga  se poate folosi -verde pentru obtinerea silozului  ,cit si sub forma de coceni   in hrana rumegatoarelor mai ales a  vacilor.Boabele si faina se folosesc sub forma de concentrate in hrana tuturor animalelor .Din boabe se mai obtine-amidon,ulei si alcoolCit de bun e porumbul in lapte-fiert sau copt pe jar frecat cu sare.Mamaliga este recomandata si in
curele de slabire pentru ca te saturi repede si nu are multe calorii.Cred ca porumbul este planta  cea mai apreciata  de romani ca o planta adoptata (din America),dupa cartof.

miercuri, 6 iulie 2011

Pajisti inflorite

 Vara este anotimpul cu cea mai mare bogatie florala.Acum se dezvolta datorita caldurii si umezelii toata vegetatia din natura.Daca iesim la iarba verde ar trebui sa acordam macar 10 min.pentru a  observa si a culege macar citeva plante de leac care la gasim la tot pasul.Trebuie sa avem in vedere  ca locul sa nu fie poluat sau linga sosele intens circulate.Pe toate dealurile unde nu se mai pasuneaza de animale gasim o abundenta de plante medicinale.In toate iesirile mele  la padure acord o mare atentie plantelor si arborilor de ai cunoaste mai bine.Multe plante si arbusti le-am cunoscut cu ajutorul Net-ului.In continuare am sa va arat pe linga ce splendori trecem si nu le stim numele ,si eu mai am multe de aflat.Sinzienele galbene, dragaica-galium verum,le intilnim la tot pasul,au un miros caracteristic foarte puternic. Se foloseste partea aeriana. Eu am uscat-o linga o sursa de caldura  pentru ca la umbra se inegreste.Toata lumea ar trebuie sa cunoasca coada soricelului-achillea millefolium,cea cu flori albe ca un fel de buchetel.In copilarie mama ma punea sa adun frunzele zimtate primavara devreme,le toca marunt le amesteca cu faina de porumb si le dadea la pui,nu erau atitea concentrate.Are un miros aromat amarui.Florile se culeg pe soare puternic bine inflorite.
 Trifoiul rosu-trifolium pratense,planta melifera-medicinala si furajera.Daca o sa cautam atenti in lanurile de trifoi von gasi cu 4 foi sau mai multe,fiecare cu norocul sau.Se folosesc florile cu cele doua frunzulite.Murul-rubus fructicosus,eu am cules frunze si flori,frunzele se culeg in timpul infloririi,murele se culeg coapte.Anul acesta o sa fie o recolta bogata ,au fost multe flori.
 Aceasta planta seamana cu trifoiul alb este foarte placut mirositoare,nu sint sigur de denumirea ei .
 Sovirvul-origanum vulgare,acum se pregateste sa infloreasca peste citeva zile va fi numai bun de cules,are o aroma foarte puternica.Se folosesc florile bine inflorite.
 O planta cu flori ca niste motocei.
 Sinzienele albe-galium molugo.Se foloseste partea aeriana a plantei
 In mijloc ca o luminare ,turita mare-agrimonia eupatoria.De la ea folosim partea aeriana.
 Osul iepurelui-onosis spinosa-se foloseste radacina-se culege toamna.
 Cite flori mai sunt de aflat.
 Arhicunoscutul cimbrisor de cimp-thimus serpillum cu aroma sa deosebita la fel si ceaiul preparat din el.La el am observat ca avea diferite arome  poate si datorita stadiului infloririi.Il gasim toata vara,se culege partea aeriana.
 Busuioc salbatic-prunela vulgaris-se foloseste partea aeriana.
 Roinita-melissa officinalis-iarba stupului ,are un miros puternic aromat,se culege partea aeriana.
 Iarasi-sovirv.
 Roinita.
 ?
 Sinziene albe.
 Noi ii zicem napirca ,un sarpe.
 Turita mare.
 Cimbrisor si foarfece pentru cules.Trebuie folosit neaparat foarfece deoarece tulpina este foarte rezistenta si in momentul  culesului se smulge cu tot cu radacina.
 Frumos,si arome deosebite.
 O alta planta foarte placut mirositoare,dumbravnicul-melittis melissophillum se culege partea aeriana inflorita.
 De toate.
 Daca privim atenti vedem si cicoarea-cichorium intibus.De la ea se foloseste toata planta.Din radacinile ei care se culeg toamna se face cafeaua de cicoare ,care noi astia mai in  virsta am consumat-o in copilarie,inainte...
 Alt motocel.
 Poteca prin padure.
 Si ultima dar nu cea din urma-cinstet-salvia glutinosa-dumbravnicul calului.Cind infloreste are o inflorescenta lunga de culoare galbena cu florile aproximativ ca la gura leului.Are o aroma deosebita,se foloseste partea aeriana.Nu am sa insist pe proprietatile acestor plane de leac,pentru ca sunt aratate foarte detaliat in carti de specialitate si aici pe net ,doar ca sa le cunoastem cit de cit.Poate la o studiere mai atenta a pozelor se vor vedea mult mai multe,eu cam atit am putut arata.Din toate plantele aromate am luat cite putin le-am taiat cu foarfecele marunt a iesit cam cit poti tine in palmele inpreunate si le-am bagat intr-un saculet de pinza care mi-a ramas de la o baterie de ghiuveta. Acest saculet il tin sub perna unde dorm ,miroase super.Incercati.La buna vedere,si ma puteti corecta daca am gresit,chiar vreau sa invat.

marți, 28 iunie 2011

ceai contra reumatismului

 Odata cu inaintarea in virsta apar si unele forme de reumatism.Probabil aceste afectiuni se vor accentua datorita deselor schimbari climaterice ,diferentelor mari de temperatura in timp scurt si de la o zi la alta.Fiecare dintre noi poate santem interesati si de anumite leacuri naturale pentru tratament.Recurgind la internet pentru a afla unele proprietati  ale unor plante medicinale,am aflat despre Parintele Neamtu  cu leacurile si ceaiurile sale din plante.Unul dintre ele este si acest ceai contra reumatismului format din 11 plante:coada soricelului,carpen,mar paduret,mesteacan,mur,dud,menta,cires,cimbrisor,coada calului,galbenele.PREPARARE:se ia o lingura rasa din fiecare planta si se pun toate deodata in apa care fierbe.Se lasa 2 min.la fiert.Dupa racire se strecoara si se poate bea.Eu l-am indulcit cu sirop de brad preparat de mine.Se poate indulci si cu miere ,dar dupa ce s-a racit.Trebuie avut grija ca in timpul fierberii  face spuma si da in foc.Plantele le-am cules de pe dealuri,mai putin coada calului ,despre care nu sint asa sigur si am cumparat-o de la plafar.Le-am uscat si preparat personal.FLORI DE COADA SORICELULUI-se culeg bine inflorite.
 FRUNZE DE CARPEN
 FRUNZE DE MAR PADURET
 FRUNZE DE MESTEACAN-se culeg numai pina la Sinziene deoarece prin maturizare frunzele dezvolta un insecticid.
 FRUNZE SIU FLORI DE MUR.se culeg in timpul infloririi.
 FRUNZE DE DUD
 MENTA
 FRUNZE DE CIRES
 CIMBRISOR
 COADA CALULUI
 GALBENELE
Prima data din fiecare planta am facut ceai separat pentru a le cunoaste gustul si aroma.Nu am mai trecut proprietatile ,deoarece cred ca fiecare daca este interesat va cauta.Ceaiul imi place ,este placut la gust ,amarui de la mesteacan  si coada soricelului,se simte menta,si toate celelalte daca  il analizam atent.Acest ceai eu il consum in fiecare zi cite 1 litru.Spor la treaba.