Sirop din muguri de brad

A sosit si vremea mugurilor de brad.Daca o sa treceti pe linga brazi o sa vedeti ca in capatul ramurilor au dat muguri fragezi .Din ei se poate face un sirop bun pentru consum mai ales in afectiunile respiratorii,si in amestec cu apa rece  o bautura racoritoare,pe care o apreciez foarte mult.Din toate retetele de la prieteni si de pe net,eu am ales sa fac urmatoarea:-culeg aprox.5-6 kg.de muguri tineri ,max4-5 cm,acum sint numai buni.Impart cantitatera in doua parti egale si o parte o asez intr-un borcan de 5 l astfel:un rind de muguri un rind de zahar  pina se umple borcanul.Se aseaza borcanul in camara si se tine citeva zile pina cind se dizolva tot zaharul,se lasa siropul jos si se ridica mugurii deasupra.Cind s-a ales siropul se separa de muguri cu o strecuratoare.Cealalta cantitate se pastreaza la rece intr-un vas  si mai trebuie umblat cu mina prin ei sa nu se aprinda.Daca se pot culege proaspeti este si mai bine.Acestia se pun intr-o oala suficient de mare si se adauga apa pina la acoperirea completa a lor.Se fierb 15-20 min  ,se obtine un ceai rosietic la culoare.Apoi se lasa pina a doua zi la rece pentru a se absorbi  toate principiile din muguri,un fel de macerare.Acest lichid se masoara si daca a rezultat 3 l se amesteca  cu 3 kg de zahar pina la dizolvare(bineinteles  si acesta se separa de muguri)Apoi aceasta cantitate se amesteca cu siropul macerat la rece din borcan si se pune la fiert sa dea in clocot,iara vreo 15-2o min.Proba se face picurind pe ceva si picatura sa ramina adunata.Asa fierbinte se pune in sticle  si se tine pina a doua zi ca si sucul de rosii  la dust in patura acoperit.Este un pic complicat dar o sa fiti foarte multumiti de calitatile gustative ale siropului.Eu il fac de vreo doi ani  si sint foarte multumit.Mugurii trebuie culesi de pe ramurile de la poalele brazilor si trebuie sa evitam sa culegem pe cei terminali si de la virf,ca sa creasca si la anul.Si cit mai departe de drumurile circulate si poluate.Spor la treaba.

Leurda

 A sosit si primavara .Natura se imbraca in haina noua.Si noi trebuie sa incepem sa consumam alimente vegetale pentru curatirea organismului.Acum se spune detoxifiere.Acum este vremea leurdei. Se poate consuma preparata ca si spanacul,oparita si scazuta.Asa am consumat-o noi pentru prima data si ne-a placut.Trebuie cu moderatie.Se poate face si salata in multe feluri.Gasiti aici pe Net.Se poate prepara ,ceai si tinctura.Locatia  Coltul Pietrii, Sacamas,Hunedoara.Cam vreo 3 hectare de leurda.

 Leurda este folositoare la: -fluidifica singele, ajuta la imbunatatirea memoriei,trateaza eficient insomnia,atenueaza insuficienta respiratorie provocata de tuse,stopeaza diareea acuta si cronica insotita de balonari si colici,grabeste vindecarea ranilor.Este adjuvant in tratarea hipertensiunii arteriale,accelereaza procesul de recuperare dupa un accident vascular,previne si trateaza guturaiul,inlatura efectele nocive ale nicotinei si fumatului.Este eficienta in tratarea reumatismului,ajuta la combaterea exemelor,favorizeaza circulatia cerebrala.Din cite am mai citit si am mai aflat de la medicul de familie ,care consuma in fiecare primavara 3-4 saptamini leurda,intareste imunitatea organismului.Eu am preparat o tinctura cu alcool de 60  Gr. din cereale.Am maruntit doi pumni de leurda  care le-am pus intr-o sticla de  Suc Tedi cu capac ermetic si leam acoperit cu alcool.Dupa 10 zile pot consuma cite 15  picaturi adica o lingurita de tinctura intr-un pahar cu apa de izvor  inainte de masa toata vara si la iarna.Cind se consuma lichidul mai adaug altul.Acum sint ultimele zile cind o mai puteti procura ca deja a inflorit si se ofilesc frunzele.Poate prin zona montana este mai  tinara.Succes.

Seva buna de consum.

Astazi avind un pic de timp liber am mers pe deal  pentru a colecta seva de mesteacan.Datorita  temperaturilor ridicate din ultimele zile,si copacii au purces in vegetatie.M-am utilat cu un burghiu pt lemn de 6 ,un briceag ,citeva  peturi si am mers catre Dumbravita unde sint citiva mesteceni grosi.Din graba ,am uitat aparatul de fotografiat acasa.Oameni, pot sa le spun iresponsabili au dat foc la vegetatia uscata,peisajul e dezolant,a ramas numai pamintul dupa pirjol.De la 3 mesteceni in citeva ore am colectat 2 l seva.Nu o folosesc pt un tratament anume,acum primavara o consum in loc de apa.Am vazut ca si la carpen a inceput sa curga seva,si ea este buna de baut.Artarul  mai curge slab(jugastrul ,paltinul),aceasta seva este foarte dulce trebuie consumata cu moderatie.Seva de mesteacan se poate folosi si in tratarea unor afectiuni.Trebuie colectata zilnic si consumata pentru ca se depreciaza  in 24 ore datorita  zaharurilor din ea.Cum trebuie  procedat  pentru a se colecta seva sint o multime de procedee aici pe net.A inceput sa infloreasca si cornul,si salcia capreasca.Putem incepe si cura de urzici ,pentru ca si ele au inceput sa creasca prin locurile insorite.Semnalul a inceput sa fie dat de pasarile cintatoare,sturzi si mierle  care au inceput trilul  de cind a inceput vremea sa se incalzeasca.Sint o multime de modalitati de a ne petrece timpul cind mergem la padure,si multe resurse de colectat.Spor la treaba.

Indeletniciri

 Dea lungul vremii ,prin gospodarie adunam multe lucruri care la un anumit moment ne sunt folositoare si apoi  nu le mai folosim si le abandonam.Aceasta se intimpla deoarece tot timpul apare ceva nou si unele lucruri se demodeaza poate si din dorinta omului de a schimba tot timpul ceva.Asa sa intimplat si cu un topor primit de la cineva cu o coada naspa care l-am abandonat.Dar acum iarna cind avem timp la dispozitie suficient,este vremea de dereticat  si atunci unele lucruri intra iar in atentie.Se deapana amintiri si impresii vechi despre  obiectul respectiv ca o aducere aminte de timpul care a trecut.In aceste zile ,cind a fost asa multa zapada si pe la noi au aparut in sat niste pasari care apartin Deltei Dunarii,in numar de trei .Dintre acestea am fotografiat si eu una  pe vale in gradina.Cred ca este o egreta alba ,care isi cauta hrana ,pestisori si broscute prin coturile cu mai multa apa de pe vale.

 La vederea mea s-a departat un pic dar a stat vreo 3 min de am reusit sa o fotografiez.Probabil in migratia lor prin tara au tinut cursul riului Mures care este aproape de noi ,si au venit si pe vale deoarece nu a inghetat.

 Dar sa revenim la oile noastre.De la un magazin din Ilia am desenat pe un carton o macheta de topor cu coada din asta moderna,deoarece cu un pic de imaginatie si citeva scule si noi putem sa mesterim cite ceva ,nu doar sa cumparam gata facut.

Coada este confectionata din lemn de carpen  uscat,ales din butuc drept fara noduri.Are  49 cm exact ca in sablon.Lemnul de carpen este indicat pentru confectionarea de cozi de unelte pentru ca este foarte rezistent.Si ca lemn de foc este de foarte buna calitate.Primavara si seva de carpen este buna de consumat.Ca si tratament pentru coada, am folosit ulei alimentar de floarea soarelui.

 Dupa ce se mai usuca un pic am sa ii  pun si o pana.Mesterul care la confectionat a avut in vedere si un orificiu pentru scos cuie,care se poate observa pe lama .Este destul de greu si pot sa-l folosesc si la crapat de lemne.Bun si pentru cioplituri mai grosolane.

 Ca si scule folosite in confectionarea cozii am folosit aceasta cutitoaie.Mai este nevoie de un banc ,o menghina, un firez,cioburi de sticla si smirglu pentru finisat.Mai trebuie sa insist un pic pentru al ascuti mai bine.

Cu gindul la primavara care este pe cale sa soseasca din moment in moment sa ne pregatim ca sa o intimpinam cum se cuvine,adica cu deosebita bucurie .Natura iarasi va renaste la viata si un nou ciclu se va derula  si ne va infrumuseta sufletul.

Izvor,apa de izvor...

Vara  sau iarna, orisicind in peregrinarile mele la padure ,imi fac traseul sa intilnesc si unul dintre izvoarele cu apa buna si rece,destul de numeroase in zona de deal de pe aici.Ce satisfactie mai mare vrei sa ai  ca dupa o zi de mers prin padure, trecind multe dealuri si vai ,sa-ti potolesti setea cu doua trei cani de apa rece de izvor.Atit de banala apa, care  nu o pretuim pe cit ar trebui,ne asigura  viata si este nr.1 in toate activitatile vietii.Cind ne aflam in preajma unui izvor ,ar trebui sa facem o rugaciune de multumire ca l-am intilnit si ca exista ,pentru ca odata a fost amenajat de cineva,sa bem apa sa ne indestulam si apoi daca nu putem sa ii facem o minima reamenajare(poate trebuie curatat de pamintul cazut,de frunze...etc)s-a il lasam asa cum este ,macar sa ne luam gunoaiele de la servitul mesei,pentru ca oricine ar veni dupa noi sa se bucure de locul curat si apa rece.Poate am face si unele economii din bugetul personal si asa sarac, daca ne-am aproviziona cu apa de la un izvor din padure ,sau din cele forate acum la mare adincime,daca stim ca este o apa necontaminata,ca este mult mai sanatoasa decit cea de la robinet,trata cu solutii.Chiar si mersul macar saptaminal, la un izvor in padure ,iti da o satisfactie ,poate mergi pe malul unei ape sau printr-o padure proaspat inverzita,sau toamna pe covorul de frunze.Ce mai,sint destule motive sa pleci din casa,si chiar daca stai la tara,poti sa ai un izvor,al tau "proprietate" in inima padurii,din care sa te adapi  si daca ai fintina in curte.Trebuie avut grija sa nu exageram cu bautul apei reci mai ales dupa o tura de alergare sau dupa un efort sustinut, deoarece ne poate face mai mult rau.Nici spalatul pe cap sau pe corp cind esti infierbintat la izvor nu este indicat.Ei deci ce sa mai zic,adunarea sticlelor si incolonarea la izvor.

Noi facem parte din pamint si el face parte din noi.

In prologul cartii  -  Inteligenta materiei  - scrisa de Dumitru  Constantin Dulcan  este reprodusa scrisoarea unui sef de trib indian(Pieile Rosii) adresata Presedintelui SUA in anul 1894,ca raspuns la cererea acestuia de a le cumpara o parte din pamanturile lor.(citat din lucrarea   -La medecine du corpe energetique-  de Jeannine       Fontaine.Mi s-a parut foarte interesant .                                   CONTINUT                                                                                                                             "Cum s-ar putea vinde sau cumpara cerul ori caldura pamintului?  Ideea ni se pare stranie.               Daca prospetimea aerului si murmurul apei nu ne apartin,cum le putem vinde?                                 Pentru poporul meu nu exista colt al acestui pamint care sa nu fie sacru.Un ac de pin care sclipeste,un mal nisipos,o bruma intinsa in mijlocul padurii intunecate,totul este sfint in ochii si in memoria celor din poporul meu.                                                                                                     Seva care urca in arbori poarta in ea credinta Pieilor Rosii; fiecare luminis si fiecare insecta sint sacre pentru memoria si credinta poporului meu.                                                                             Cind albii merg la ceruri si uita locul natal,mortii nostri nu-si uita niciodata acest pamint frumos pentru ca el le este mama.Noi facem parte din pamint si el face parte din noi.                                Florile sint surorile noastre,cerbii,caii,vulturii sint fratii nostri; crestele stincilor,roua preeriilor, caldura din pieptul  poneilor si omul apartin aceleiasi familii.                                                                Acest pamint este sacru pentru noi.Iar apa scinteietoare care se pravaleste in riuri si piriiase nu este numai apa, ea este singele stramosilor nostri.                                                                       ,..Trebuie sa-i invatati pe copiii vostri ca pamintul nostru este sfint,ca fiecare imagine ce se reflecta in apa clara a lacurilor este ca o fantoma care vorbeste despre intimplari, despre amintiri ale vietii celor din poporul meu.Murmurul apei este vocea tatalui meu.                                          Riurile sint surorile noastre; ele ne astimpara setea,ne poarta canoea si ne hranesc copiii.Daca noi va vindem pamintul nostru va trebui sa va amintiti toatea astea si sa-i invatati pe copii vostri ca riurile sint surorile noastre si ale voastre si de aceea trebuie sa le iubiti ca pe fratii vostri.         Noi stim ca omul alb nu intelege modul nostru de a vedea lucrurile.Pentru el o palma de pamint face cit oricare alta pentru ca el este un strain care vine in noapte,isi ia de pe pamint ceea ce ii trebuie si-l paraseste. Pamintul nu-i este frate ci dusman. Isi uita mormintul tatalui sau si isi creste copii fara dragoste de pamintul natal...  El trateaza pe mama sa, pamintul,si pe tatal sau cerul, ca pe lucruri care se pot cumpara,jefui sau vinde, asemenea oilor sau perlelor colorate.                   Lacomia  sa va saraci pamintul si-l va lasa pustiu.                                                                       Eu nu  stiu nimic, modul nostru de a fi difera de al vostru  (...)                                                     Nu exista un colt linistit in orasele omului alb.Nicaieri nu se aude cresterea ierbii primavara sau bataia aripilor de fluturi.                                                                                                             Dar poate ca  este asa pentru ca eu sint salbatic si nu inteleg.                                                                     Zgomotul din orase te asurzeste .Ce ramine din viata  daca nu poti asculta clipocitul apei si cintecul broastelor in noapte?                                                                                                                      Dar poate ca este asa pentru ca eu sint salbatic si nu inteleg.                                                       Indianul prefera adierea vintului care mingiie oglinda iazului si mireasma vintului spalat de ploaia de amiaza sau parfumat de pini.                                                                                                 Aerul este scump omului rosu  pentru ca toti impart acelasi suflu.Animalul, arborele si omul - toti respira la fel.Omul alb nu pare sa perceapa aerul pe care il respira.                                             Asemenea unui muribund ,el nu-i mai recunoaste mirosul... Trebuie sa stiti ca aerul este cu mult mai pretios  si ca suflul aerului este acelasi in toate lucrurile care traiesc. Aerul care a dat stramosilor nostri prima lor respiratie primeste,de asemenea, ultima lor privire.Si daca ne vindem pamintul, voi trebuie sa-l pastrati curat si sfint pentru ca omul sa poata simti mingiierea vintului si dulceata cimpului in floare.                                                                                                         ...Daca hotarim sa va vindem pamint, voi pune o conditie:  omul alb trebuie sa trateze animalele de pe acest pamint ca pe fratii si surorile sale.                                                                                          Eu sint salbatic si nu stiu alt mod de a trai                                                                                   Am vazut miile de bizoni care putrezeau in preerie lasati acolo de omul alb care i-a ucis  din goana trenului.                                                                                                                           Eu sint salbatic si nu pricep cum acest cal de fier care fumega poate fi mai important decit bizonii pe care noi nu-i ucidem decit pentru nevoile vietii noastre.                                                                             Ce este omul fara animale? Daca toate animalele ar disparea,omul ar muri complet solitar, pentru ca tot ceea ce li se intimpla animalelor i se intimpla imediat si omului.                                           Toate lucrurile sint legate intre ele                                                                                                                  Spuneti copiilor vostri  ca pamintul de sub picioarele lor nu este altceva decit cenusa stramosilor nostri... Invatati-i pe copii vostri ceea ce noi i-am invatat pe ai nostri - pamintul este mama noastra si ceea ce se intimpla pamintului,noua ni se intimpla si se intimpla copiilor pamintului. Daca omul batjocoreste pamintul , pe sine se batjocoreste.                                                                    Noi o stim de mult- nu pamintul apartine omului, ci omul pamintului.                                                           Noi o stim bine-  toate lucrurile sint legate intre ele,asa cum singele face legatura intre membrii  aceleiasi familii.                                                                                                                         ,...Nu omul a tesut pinza pamintului ;  el este doar un fir.Tot ceea ce face el cu pinza pamintului, lui isi face. Nici omul alb care are  un Dumnezeu...  nu poate sa nu impartaseasca acest destin comun.                                                                                                                                     Cind ultimul om va disparea de pe acest pamint si cind amintirea sa nu va mai fi decit umbra unei imagini care strabate preeria, riurile si padurile vor pastra spiritul fratilor mei pentru ca ei iubesc acest pamint ca pruncul bataile inimii materne.                                                                                             Dupa toate, noi sintem probabil frati si surori.Exista ceva pe care noi il stim bine si pe care omul alb il va sti poatre intr-o zi:  Dumnezeul nostru este acelasi cu al vostru. Voi credeti ca Dumnezeu este numai al vostru ca si pamintul nostru.Este imposibil. El este Dumnezeul omului si are aceeasi indurare pentru toti oamenii,  albi sau rosii.                                                                                 Cel ce-si murdareste patul va pieri intr-o zi sufocat de propriile sale mizerii.Dar in timp ce noi pierim, voi veti straluci iluminati de forta unui Dumnezeu care v-a condus pe acest pamint si care,intr-un scop special v-a permis sa ne dominati.                                                                      Acest rost este ciudat pentru noi.Noi nu intelegem pentru ce sint ucisi toti bizonii,  de ce nu sint domesticiti caii salbatici, de ce lucrurile cele mai ascunse ale naturii sint inabusite de mirosul greu al oamenilor, de ce privelistea frumoaselor coline este tulburata de  strigatele lor.                                       Unde sint desisurile ascunse? Au disparut.                                                                                                    Unde este marele vultur? A disparut si el.                                                                                                     Este sfirsitul vietii si inceputul supravietuirii"                                                                                                       *                                                                                                                                                                     *                                                                                                                                                                 *      Completari ale autorului cartii:                                                                                                              Pamintul este leaganul si sursa de existenta a vietii noastre.Aceasta o stiau, mult mai bine decit noi,oamenii care traiau nemijlocit in natura. In mod paradoxal, in numele civilizatiei si al prosperitatii, l-am uitat, degradindu-l, pustiindu-l. Pamintul a devenit irespirabil.Riscam sa disparem sufocati de propria noastra " opera "                                                                           Daca omul distruge Pamintul care l-a creat si care-l hraneste, inseamna ca doreste sa se  sinucida,ori adevarurile pe care le detine despre sine si natura sint false.

Craite-amanita caesarea.

 Deseori in peregrinarile la padure vom intilni indiferent de anotimp diferite ciuperci.Ca si necunoscatori trebuie s-a ne ferim de a culege si consuma  ciuperci ,daca nu avem informatii sigure ca pot fi comestibile.De altfel si eu pot sa numar pe degetele de la miini cite specii cunosc ca si bune de consum.Printre cele mai de soi ,sau cel mai de soi dintre ele pot spune ca este craita,roinita.Este o ciuperca foarte eleganta,care creste in paduri de foioase mai ales in cele de stejar.Le putem gasi in lunile august-septembrie,cresc cam in acelasi locuri dar poate nu sint conditii  bune in fiecare an.Fiind ciuperci asa delicioase sint si cautate ,si cine cunoaste locurile nu le spune.Si eu am gasit citeva si vreau sa vi le arat. Cind sint mici sint ca niste oua.Ca si retete de preparare pot sa va spun ca au fost pregatite pane,in prealabil dupa ce au fost oparite.In aceeasi zi am cules si vreo 2 kg. de mure din care s-a obtinut o dulceata f.buna la prepararea clatitelor.Prin aceste paduri de stejar pe unde umblu ,am intilnit si o ciocanitoare neagra mare,de care nu am reusit nici cum sa ma aproprii sa pot sa o fotografiez.Este foarte sperioasa,nu am vazut-o niciodata prin copacii din sat ca suratele ei cele verzi,sau cele negre cu conci rosu ,mai mici.Zilele acestea a inceput sa ploua si pe la noi ,ploaie asteptata de vreo doua luni jumate,poate ne vom bucura de gasirea a ceva ghebe care inca nu au aparut  datorita secetei.