Vremea calma si frumoasa din aceasta iarna a prelungit sezonul de colectare a unor plante medicinale ,mai bine zis a radacinii lor.Se poate colecta si coaja si in urmatoarea perioada muguri ,apoi cand se mai incalzeste ,seva unor arbori.Aceste fructe mici si rosii sunt fructele plantei-Untul pamantului.Atentie-sunt otravitoare-a nu se consuma.In uz medicinal se foloseste radacina.
In aceasta zona este foarte mare ruptura de arbori datorita diverselor cauze.Majoritatea sunt arbori batrani,se rup datorita greutatii coroanei pline de frunze,flori si fructe,vantului,putrezirii radacinii,ploilor,etc.Deci resurse de:foc,constructie si bineinteles cioplit.Zona este inaccesibila datorita inclinarii mari a dealului si lipsei drumurilor,deci acolo gasesti lemn in toate stadiile.De la verde pana la putred, bun pentru flori.Numai sa ai spate tare pentru carat.Padurea este de foioase formata majoritatea din fag,carpen si mult tei.Intercalat putin paltin,jugastru,cires,ulm,frasin,si alti arbori .Arbusti: soc,paducel ,maces si clocotis pe la margini de padure,bineinteles or mai fi si altii dar ori nu-i cunosc ori au scapat acum.
Am gasit o tulpina generoasa de tei si am zis s-a incerc poate extrag o bucata cam de 45 cm L pentru un platou rustic(un proiect viitor).Grosimea de vreo 30 cm ,m-a uimit fierastaul ca a razbit asa grosime,datorita lungimii trunchiului care s-a lasat in jos si a largit taietura si faptului ca am mers cu taieturile simultan si le-am terminat pe amandoua odata.
Alta ciopleala,o lingura mare de paltin.Gasesc greu paltin rupt pentru ca este rar si rareori imi da si mie cate o creanga.Am observat la cioplit ca lemnul este casant sare asa bucati din secure si daca tai creanga cat de groasa o treime si o lovesti invers de ceva,se rupe imediat.
Paltini gemeni ,cat de curand ma voi delecta cu seva lor,unul din ei mi-a daruit bucata de lemn.
Si aici o ditamai iasca de fag ,aprox.35 cm .Nu va puteti imagina cate intrebuintari are in afara aprinsului de foc si afumatul stupului.Niste mesteri din Corund -Harghita prelucreaza iasca si fac palarii si diferite aranjamente de frunze .Alti mesteri prelucreaza si fac un obiect numit amadou pentru uscat mustele artificiale de pescuit.Se mai pot folosi ca suporturi pentru flori,taburete si alte obiecte rustice ,dupa cum avem fiecare imaginatia.Un prieten,Adi mi-a dat o idee - un suport pentru chei de pus pe masa sau pe perete.Acum lucrez la el.Imformatia trebuie transmisa pentru a ne folosi de ea pentru ca multe mestesuguri se pierd datorita-cica modernizarii vietii.Se mai folosea ca pansament la oprirea sangelui acu mai bine de 5o-60 de ani cand nu erau atatea materialele,datorita efectului antiseptic.
Si aici o cresa de iasca,poate viitoare proiecte de mestereli.
Dar aici in zona se afla"Poiana cu leurda". Am zis sa o scot un pic de la hibernare si sa mai mut la mine in gradina. Cam asa arata radacina ei in luna ianuarie.Radacina de leurda se poate consuma fara probleme ca si frunza ei de asemenea.Este informatie doldora aici pe net,si eu am aratat-o intr-o postare anterioara.Acum eu as alege o tinctura -!00 g de bulbi-taiati marunt in 300 ml alc de 70 gr- macerare 10 zile langa o sursa de caldura.Apoi trasa in sticla de culoare inchisa si folosita de trei ori pe zi inainte de mese,o lingurita de tinctura la un pahar cu apa.Leurda se foloseste la tratamentul multiplelor afectiuni,mai ales pentru dezintoxicarea organismului si a curatirii sangelui asociata cu urzica,primavara.
Si aici radacina de -untul pamantului,care am colectat-o pentru un amic, .Am spus despre el intro postare anterioara Se foloseste ca tinctura sau unguent in diferite preparate asociat cu tataneasa si galbenele pentru ameliorarea reumatismului.A fost foarte bine inradacinat si deja are lastari pentru o noua etapa de viata in primavara.
Si aici un alt prieten -Clocotis-tulpini si seminte.Lemnul inca nu l-am studiat dar este vreme.Am inteles ca este bun asociat cu teiul deci cred ca este nelipsit in padurile de tei.Am spus despre el in alta postare .
Fructele - comestibile chiar am mancat si sunt gustoase. Ele sunt aparate de un invelis gol pe dinauntru ceea ce fac ca fructele sa sune in acest invelis cand crengile se scutura.Am aflat ca din fructe calugarii confectionau cruciulite si in vechime unele doftoroaie de la tara le foloseau asociate cu mladite de clocotis in diverse ritualuri.(Imi scapa acum pentru ce.)
O ultima escala ,malul raului Mures un prieten care se supara rareori pe noi primavara si mai iasa din matca pentru a ne culca la pamant recoltele dar si pentru a imbunatati terenul cu aluviuni.
O dupa amiaza frumoasa cu aer tare si conditie fizica buna.La revedere.
Ineresante si foarte utile informatiile din material, multumesc. O plimbare folositoare si rodnica. O zi minunata sa aveti,
RăspundețiȘtergere