Untul pamintului

 In peregrinarile mele la padure am avut fericita ocazie sa gasesc planta de leac numita untul pamintului-Tamus communis.Am dat de ea din intimplare in toamna cind am mers s-a culeg fructe de paducel.Mi-au atras atentia niste fructe tot rosii  agatate pe un lujer uscat .Atentie -nu sint comestibile.Apoi din aproape in aproape acum in primavara tot cu ajutorul Net-ului am aflat mai multe despre el.Creste incolacit ca si hameiul pe alte tulpini,are frunzele in forma de inima.Florile inca nu erau deschise .Am dezgropat doua radacini mai mici si apoi am dat de un grup mai mare de lujeri .Cind am sapat am gasit o radacina groasa cit un  brat de om.Am asezat si lopatica linga el care are 60 cm ca sa vedeti marimea aproximativa.Nu am putut sapa decit vreo jumatate de metru ca apoi am dat de piatra .Anii trecuti am vazut in piata  Deva comercianti de plante medicinale care aveau si radacini de -Untul pamintului.

 Aceasta planta creste in margine de padure,cu paminturi argiloase,pietroase  la baza dealurilor,intr-un loc ca acesta am gasit-o eu.Cine vrea s-o foloseasca empiric e bine sa se documenteze foarte bine.Am aflat ca ar avea intrebuintari in uz extern,dar si aici cu mari precautii.Indicata in:dureri reumatice acute sau cronice lombosciatica,spondilita cervicala ,deformari osoase ,artrite, sinuzite frontale sau maxilare.Se poate face o tinctura din radacina bine spalata si data prin razatoarea mica,in alcool triplu distilat sau spirt sanitar. Recomand  produsele  facute in laborator.Folosirea radacinii rase direct pe locul dureros produce intepaturi foarte puternice si la unele persoane sensibile produce iritatii care se pot atenua cu unguent-crema de galbenele.

 Aici am gasit radacina cea groasa.

Completare  -septembrie 2014.Am considerat de cuviinta sa adaug la aceasta prezentare cu untul pamantului si cateva foto cu fructele sale.Sunt foarte atractive  dar cred ca sunt otravitoare daca se mananca.Deci nu sfatui pe nimeni sa le  guste.

De sezon

 Fiind un iubitor al naturii ,imi place sa aflu cit mai mult despre unele plante,care le intilnesc la tot pasul.Banala papadie -taraxacum officinale, creste din abundenta in locuri de pasune ,in holde unde a fost lucerna ,pe marginea drumurilor,in gradinile de zarzavat unde o tratam ca pe o buruiana,dar este buna de consumat acum primavara.Personal  consum salata de frunze de papadie,care se culeg preferabil dimineata,din zone unde nu au acces animale.Pentru o portie, frunzele de la 2 plante se spala bine cu jet de apa se taie marunt se adauga ceapa verde .ulei de masline si putin otet,si se consuma ca si salata verde.Se foloseste in cantitati mici deoarece poate cauza o supraproductie de acid gastric,si este amara.Papadia este o sursa importanta de potasiu, sodiu,calciu,fosfor si fier, frunzele contin o cantitate mai mare de vit.A decit morcovii,de asemenea vit.B,Csi D.Are proprietati de tonic amar,stimuleaza activitatea ficatului,pancreasuluisi secretia de bila.Are influenta benefica asupra digestiei si regleaza functiile organismului in mod natural.De asemenea are proprietati diuretice   si ajuta la eliminarea grasimilor,alina durerile reumatismale si artrita.Tijele de la flori ,pina nu imbatrinesc se pot consuma  cite 2 pe zi.Uniii oameni pot fi alergici la polenul de papadie.Cind eram acasa la parinti, mama  prepara un fel de miere din flori de papadie in modul urmator:se culeg l00 de flori ,se pun intr-un litru de apa se fierb cam 15 min pina se ingalbeneste apa,se strecoara iar in lichidul ramas se dizolva 1 kg de zahar,apoi se fierbe iar pina la consistenta mierii.Se poate folosi ca si mierea cite o lingura pe zi . Sint de parere ca este mai de calitate decit o miere din market care poate fi mosita.Basca si conditia fizica facuta la cules si satisfactia muncii.

 Stevia de gradina.Stevia are capacitatea de a regla nivelul zaharului in singe-glicemia,de a infrina pofta de dulciuri si de a tempera senzatia acuta de foame,fiind eficienta daca e consumata de cei suferinzi de diabet.Contine glucozide,proteine,fibre,carbohidrati,fosfor,  zinc,calciu,potasiu,magneziu si vit Asi C.Iara revin la copilarie si spun de mama ca ea prepara un bors de stevie foarte gustos.De asemeni se poate folosi si in infasurarea sarmalelor alaturi de frunza de vie si varza.Aici pe net se pot gasi o sumedenie de folosinte,numai sa avem bunavointa de a o consuma.Am spus stevia de gradina pentru ca mai este o specie salbatica,care ii spuneam stevia calului,cu striatiuni rosii pe dosul frunzei,care este amara la gust si nu o consumam.

 In una din deplasarile mele la padure ,unde am fost dupa nuiele de frasin mai groase pentru a repara micul nostru solar,am gasit si aceasta tulpina mai lunga cu doua crengi  catre virf.Altadata am cautat dupa asa ceva o zi intreaga cu capul tot pe sus  de ma durea grumazul toata noaptea dupa aceea.Din aceasta tulpina de frasin am confectionat unealta numita -FURCA de pus fin pe virful prepelegilor si clailor ,Dupa ce am curatat-o de coaja si de noduri  cu cutitoaia,am finisat-o cit mai bine sa nu fac bataturi la miini cind o folosesc.Apoi am legat-o strins de o scara veche care nu o mai folosesc,cu sirma de balot pentru a sta cit mai dreapta pina se usuca.Dupa vreo luna se poate si folosi si va fi dreapta ca o luminare.Lungimea poate fi  5-7 metri depinde cit de lunga e tulpina.Frasinul este cel mai indicat pentru aceasta unealta deoarece este foarte usor dupa ce se usuca.Cit de curind,cam peste 2 saptamini vom incepe si lucrul cu lucerna si ne va fi de folos.Din tulpini de frasin se confectioneaza si araci  rezistenti pentru vie,fasole rosii,si alte plante,bun si penru impletituri la gard..Este foarte elastic cind este verde si se poate  incalzi la foc ca sa se indrepte.Spor la treaba.

Diferite esente de lemn.

 Piersic-zilele acestea am mesterit 4 linguri diferite din 3 esente de lemn. Cel mai mult mi-a placut fibra de la aceasta creanga de piersic in diferite culori.Lemnul este usor de prelucrat si are o aroma asemanatoare cu ciresul.De pe net mi-a atras atentia un tratament pt. OTITA,MIROS IN GURA,SINUZITA,BRONSITA.Se tine o cura de 2 la 4  luni.Se iau  3 linguri de frunze de piersic proaspete,3 linguri de lemn dulce, 1 lingurita de piper alb,150 de gr.de miere si  1 litru de vin.Acestea toate se vor fierbe  ca sa se faca o bautura limpede.Se bea dupa mese si noaptea.

 Nucul.Si  lemnul de nuc are o  aroma  proprie.Aceasta este lingura de nuc,fata si spate.Lingurile sint fotografiate pe o coala de hirtie A4,pentru a se sti marimea.Vara nu este indicat a se dormi sub nuci batrini deoarece este foarte racoare ,din cauza ca razele soarelui nu pot patrunde prin frunzisul des,si ne putem inbolnavi.De altfel sub nuci nu prea creste vegetatie ,datorita si puternicei concentratii de iod ce o are frunzisul.Am sa va propun o reteta de dulceata de NUCI VERZI. Se culeg 100 de nuci verzi,sa nu creasca mai mari decit oul de porumbel si cind le taiem in doua sa aibe miezul inca neformat .Se curata de coaja bineinteles echipati cu manusi ca altfel ni se inegresc miinile de la iod.Apoi se pun nucile 12 ore in apa rece sa se limpezeasca.Apoi se arunca apa si peste nuci se adauga 1 kg.de zahar si se lasa iar 12 ore sa se formeze un sirop.Se pun la fiert si cind dulceata capata culoare maronie si incepe sa lege se ia de pe foc.Se poate consuma in fiecare zi cite 1-2  lingurite de dulceata  atit de cei bolnavi cit si de cei sanatosi. Cojile de nuci ramase se pot folosi  la lichiorul de nuci verzi,reteta tot aici pe net.

 Tuia-Arborele vietii la indienii americani.Intr-o zi am trecut pe la unitatea la care am lucrat ,unde sint niste arbori de tuia in virsta de vreo 50 de ani.Acolo in urma curatirii  si tunderii lor a rezultat  niste bucati de lemn sanatoase care ajungeau oricum pe foc.Am aprovizionat si eu citeva din care am mesterit doua linguri.Mi-a placut foarte mult sa cioplesc in acest lemn deoarece are o aroma deosebita(suava) de conifere.Dupa cioplire lingura mai pastreaza  vreme indelungata aceasta aroma.Prima lingura.

 A doua lingura din lemn de tuia.Pentru reumatism dar mai ales pentru afectiuni ale genunchiului-gonartroza am gasit o reteta din fructe de TUIA.Vara dupa ce se maturizeaza fructele de la specia cu fructele colturoase ,se culeg citeva miini bune si se pun intr-o sticla de 1 l  de cea cu gura mai larga pina la jumatate.Cealalta jumatate se umple cu sare grunjoasa.Peste acest amestec se toarna 0,5 l de spirt medicinal.Se tine 3 saptamini la soare si se agita la 2-3 zile.Dupa aceasta perioada se imbiba un tifon si se leaga la genunchiul dureros  seara si se tine pina dimineata.Se foloseste cit este nevoie.Sa fiti sanatosi.

Orzoaica de primavara.

Ocupatia mea de baza este agricultor,atit cit ma pricep.Iarna este un anotimp care nu necesita a efectua lucrari agricole complexe si deci nici nu e atita de munca.Prima mea cultura de primavara care am infiintat-o este  orzoaica.Pot sa va spun  ca deabia am asteptat inceputul campaniei de primavara.Acum vreo  4 ani m-am hotarit pentru aceasta planta deoarece cultivam orz de toamna si din cauza iernilor geroase si fara zapada in primavara era calamitat mai mult de jumatate.    La orzoaica de primavara este obligatoriu a avea aratura efectuata  din toamna.Orzoaica  are valoare nutritiva ridicata pentru furajarea animalelor.Datorita uniformitatii boabelor si a continutului mai scazut in proteine si mai bogat in amidon este cea mai buna materie prima pentru fabricarea berii.La semanat se va folosi  160-200  kg.la ha.Adincimea de incorporare a semintei este de 3-5 cm.,iar distanta intre rinduri este de 12,5 cm.Se dezvolta foarte bine  dupa cartof,sfecla,porumb,floarea soarelui.Daca se inburuieneaza se poate erbicida .Perioada de vegetatie a orzoaicei de primavara este  90-120 de zile. Imediat dupa semanat am dat si cu ingrasaminte chimice-azotatde amoniu.Atit boabele cit si paiele se folosesc in hrana animalelor.Paiele mai pot fi folosite ca asternut pe timp de iarna la animale.Toate lucrarile agricole pina la recoltare le execut eu cu un tractor si utilajele aferente.Plantele tinere,cit si germenii sint foarte bune in cure in timpul convalescentei.Se vor folosi seminte si plante netratate chimic,cu erbicide sau ingrasaminte chimice.Cind scriu articolul ploua deja de citeva ore ,deci sint probe de recolta buna.Urmatoarele culturi vor fi: trifoiul,lucerna si apoi cartoful.Peste vreo doua saptamini e la rind porumbul.Va mai tin la curent si am sa postez si fotografii.   Fiecare dintre noi trebuie sa cultivam primavara macar citeva straturi de ceapa, usturoi si alte zarzavaturi,pe un petic de pamint undeva la tara.Asa vom avea  satisfactia unor legume produse de catre noi,vom face si miscare si vom ocoli si pietele pline de fructe si legume din tari straine tratate si iradiate .Asa vom fi mult mai sanatosi,si vom ajuta si bietii parinti si bunici impovarati de ani.

Din fuga

 Zilele trecute am mesterit o lingura din lemn de mar.In toamna s-a rupt la un mar sur,soi de mar din batrini o creanga plina de rod, partea mai groasa am oprit-o pentru lingura.In zona noastra sunt multe soiuri de mar care erau cultivate de bunici cu mere foarte rezistente,si care nu trebuiau stropiti de mana sau daunatori.Si merele tin bine peste iarna.Lemnul de mar are o aroma deosebita,ca esenta si culoare frumoasa.

 Dintr-un suport de luminare am  improvizat o vaza in care am aranjat mestereli deale mele.

 Am fost si un pic pe deal la o tura-pe Colibele unde am doi mesteceni.De la ei am colectat 1 l de seva dar am facut crestaturile mici si a curs foarte greu.Miine am sa incerc si la carpen.Seva de mesteacan,carpen si artar  sint foarte bune consumate in curele de detoxifiere,primavara.

 Muschiul nemuritor revine si el la viata .De altfel lui ii place foarte mult apa si primavara este foarte frumos.Vara aproape se usuca dar cind ploua isi revine.Prin aceste locuri ,vara  se gasesc o multime de ciuperci comestibile.

 Si salateaua a inceput s-a creasca ,sau griusorul.Ii place locurile umede  prin padure si pe linga vai.Are o floare galbena.Cind da frunza la copaci  piere.In pamint are niste radacini ca si boabele de griu.Se poate consuma zdrobita un pic  cu funze verzi de usturoi tocate marunt otet si ulei.A nu se consuma in cantitate mare  la maturitate, ca e toxica.

 Noi le spunem anglicei.Flori frumoase de primavara.

 Si doi pitigoi de specii diferite.Sint foarte neastimparati si se fotografiaza greu.Sint necontenit  in cautare de hrana .Asta iarna veneau la cotarca de porumb si luau boabe de la care mincau numai germenele.Acum sub pomii unde au ciugulit este plin de boabe de porumb.Specific ,se hraneau cu porumb numai cind a fost zapada  si ger.Cum venea vremea frumoasa isi cautau hrana in arbori.

In continuare se pot culege si consuma urzicile si leurda.Se gasesc si la piata, daca le cumparati poate ajutati un om necajit care le-a cules si nu are piine la masa.Le recomand si le consum cu placere si in aceasta primavara.Iesiti macar o ora la padure si nu o sa va para rau,face mai mult decit toate calmantele si antidepresivele.

Aer de primavara

Duminica dupa amiaza am fost un pic la padure pentru vedea ce schimbari s-au mai petrecut.La Ilia a fost  +18 . grade   Am mers tot in locul   numit Coltul Pietrii .Dupa parcurgerea   a vreo 300 m,m-am intilnit cu 4 caprioare ,3 femele si un mascul.Am reusit sa fotografiez doar doua si asta a fost cea mai reusita ,pentru ca m-au simtit  si au tulit-o la fuga.Caprioarele au fost mai departe de mine ,dar am folosit butonul de apropiere al  imaginii.

Rodul pamintului ,creste in paduri ,locuri umede,ii place semiumbra .Seamana la frunza cu stevia dar ea nu creste in padure.A nu se consuma frunza  ,produce un fel de arsura in gura ,am simtit-o pe pielea mea ca am gustat-o.Am citit apoi si pe net.Este si planta medicinala.

Frumoasa viorea. 

Aici am gasit un loc unde creste leurda din abundenta.Leurda are  gust de usturoi. Se poate consuma ca adaos in salate si in diferite mincaruri.Este o poiana  plina  cit vezi cu ochii.Nu trebuie ratata ca  este o trufanda de primavara si nu costa nici un ban.Deabia acum a inceput sa creasca ,inca nu s-a topit toata zapada.

Am gasit si un paltin de la care am incercat sa colectez un pic de seva.De la doua crestaturi mici am reusit s-a colectez in 50 de minute cam 60 ml.Am incercat si la jugastru care este din aceeasi familie cu paltinul si la el curge seva .Acesti arbori fac parte din familia artarului..Si carpenul a inceput sa traga seva.Mai trebuie insistat ca deabia e la inceput aceastra activitate.

Citeva ciuperci care le-am aratat si in alta postare.

Si acum citeva linguri.Asta este din lemn de frasin.Si el e folositor omului.Noi folosim vara coaja de frasin in apa de baut la pui, ca medicament.Dupa ce adaugi  coaja in apa se coloreaza in gri.

Asta de deasupra este din lemn de piersic,si cea de jos este lingurita din lemn de maces.Nu mai detaliez la ce e bun  fiecare arbore sau arbust.Lemnul de maces este foarte tare si se ciopleste greu dupa ce sa uscat.Am mai aflat ca din radacina sa se confectioneaza si pipe ,este rezistent la foc.Urmatoarea poza e cu toate trei lingurile,piersic ,maces si frasin.

Am cules si o portie buna de urzici pentru ca in locurile insorite au inceput sa creasca.Momentan sint cam mici dar peste o saptamana or fi numai bune de cules ca vor mai creste.Nu le ratati nici pe acestea ca sint un depozit puternic de vitamine si metale.Nu le-am mai fotografiat ca mi s-a descarcat acumulatorul la aparat.Culesul urzicilor ca si consumul lor nu ne va aduce decit foloase.La cules vom face o groaza de genoflexiuni ,vom sta si in genunchi ,sport curat fara voie.Urzicaturile la miini sint bune pentru tratarea reumatismului,apoi consumul lor ne va ajuta la revigorarea organismului  si la detoxifierea lui dupa iarna lunga.Plus o economie la buget pentru ca inlocuim spanacul de la piata.Va mai las si pe voi sa gasiti si sa aflati cite foloase aduce o iesire la padure sau pe marginea unui riu.

Daca e duminica, musai o iesire.

 Trece saptamina si deabia astept sa dau o tura la padure.Lucruri  musai de luat:aparatul de fotografiat,securea,firezul si cutitul pentru colectat ceva lemn pentru cioplit.Loc:padurea Briznic ,mai mult fag,dar si alte esente de foioase.In zona de sub padure au fost locuri cultivate ale oamenilor ,care sint abandonate datorita micsorarii populatiei la sate,si orientarii oamenilor catre activitati mai profitabile.Este plin de pomi fructiferi meri ,pruni,nuci,care sint acaparati incet de catre padure si sufocati.Aici puteti observa iedera de padure crescuta in 2 pruni ,sub forma de perdea.Prunii fiind arbori mici nu a mai avut unde urca si a crescut in jos.Fagii sint tineri.

 Aici cresc si foarte multi ciresi salbatici,care primavara sint plini de floare de parca padurea ar fi ninsa.Ciresele salbatice sint mai mici dar sint foarte bune la dulceata,mai ales  ciresele amare.Sint foarte greu de cules pentru ca ciresii sint fara crengi si te urci greu in ei.Trebuie scara lunga si mult curaj.

 Oprindu-ma la un cires cazut ca sa tai o bucata de lemn , mi-au atras atentia niste urme de animal care le-am vazut si mai in vale.Erau urme de bursuc-viezure.Mergind pe firul lor am ajuns si la  vizuina de unde a iesit.Aici se pot vedea urmele de picioruse care sint murdare de pamint .Probabil pe o portiune de galerie este apa infiltrata de la zapada si acolo si-a murdarit papucii.

 Aici a mers catre alta intrare de vizuina ,sa uitat si a plecat.

 Se pot vedea clar urmele pe zapada moale,cele patru degete cu gheare puternice.Labele  viezurelui sint cu degetele echipate cu niste gheare lungi pentru a putea sapa galerii si a scormoni pamintul pentru cautarea hranei.Cred ca a iesit din galerie simbata noaptea pentru ca duminica la prinz zapada din urme era intarita  si daca era  urma mai veche nu se mai cunostea.

 Viezurele consuma cu placere,rime ,gindaci ,radacini ,lipitori ca ii place sa caute hrana si in locuri mlastinoase.Mai consuma si porumb in lapte si semintele de curcubata(dovleac).Poate  mai maninca si alte cele ,dar nu am stat la masa cu el si nu stiu.Cred ca are si mirosul foarte dezvoltat,aici a scormonit dupa mincare.Umbla numai noaptea dupa hrana ,dimineata se retrage la vizuina,rar poate fi intilnit si ziua.

 Si pe aici pe la Ilia sint  multi motociclisti care practica  motocrosul in teren accidentat,numa ce ii auzi urlind cu motoarele pe toate dealurile si prin toate padurile.

 Am luat lemn de mar,cires salbatic si maces poate fac o lingurita.Zilele trecute am cioplit o lingura de gorun. Mirosind lingura mi-am adus aminte de copilarie cind parintii au cumparat un butoi de stejar pentru vin.Totdeauna cind vorbesc de gorun ma gindesc la mirosul de butoi nou.   Fata.                  

Spate

 Si o  lingura din lemn de par.Intr-o deplasare intr-un sat vecin am gasit un par batrin care avea o creanga uscata.La prima cioplire cu securea am constatat ca e un lemn tare .M-am inselat,la cioplitul cu cutitele a mers foarte usor,de altfel si finisarea cu smirglu.Eventualele greseli de cioplire se scot usor la finisare.Este un lemn usor de cioplit,bun pentru incepatori si frumos la privit.  Fata.

                                                                  Spate

                                                              Amindoua.

Am trecut si pe linga riul Mures si am vrut sa fotografiez niste rate salbatice de pe linga mal dar nu am avut sansa ca m-au simtit si au zburat .Nu sint bun de vinator .Urzicile inca sint mici  la fel si salateaua.Mai vreo doua saptamini,si sint bune de cules.Mi sa facut foame asa ca plec catre casa .

Nu rata o saptamina sa nu  mergi in padure.