Din lemn de cires din padure.Cana are capacitate de aprox.200 ml.Am cioplit-o pentru mine , de a consuma in prima urgenta seva de primavara.Acum mai avem de asteptat, pentru ca a venit un val de frig si carpenul a incetat s-a mai curga.Mai incolo pleaca artarul si mesteacanul.
Dupa ce am gatat-o si am umplut-o cu apa am constatat ca pierdea apa.Aici lateral un cariu mic a patruns-o dintr-o parte in alta.Dupa munca de o saptamana ma gandesc eu asa ,mai nu pot sa o folosesc.Dar rapid fac un cep mic il bat fortat si apoi slefuiesc.Nu mai curge ,acum o pot folosi mult si bine.Toti iubitorii de natura (si nu numai ) ar trebui sa aibe cana si lingura de lemn pentru a le folosi macar cand se iasa la padure.Altfel te simti cand bei apa de izvor din canita de lemn.Adio stres si agitatie,macar atunci pe moment trebuie sa mai uitam de vacarmul lumii.Ei mai glumesc si eu ,fiecare cu gandurile lui,le avem sa le tinem bine,dar cand mergem la padure sa le lepadam pe alea mai putin bune pe acolo,ca e un loc bun de curatire sufleteasca.
In final va ofer un buchet de anglicei virtuali cu ocazia sosirii mult doritei si asteptatei primaveri.
Frumos, vad ca deja ai schimbat stilul si ai trecut la un nou nivel de mestereala, te indrepti cu pasi mari spre maiestrie in arta cioplitului, felicitari.
RăspundețiȘtergereUn sfarsit de saptamana plin de inspiratie si spor in tot ce faci.