duminică, 8 mai 2011

Untul pamintului

 In peregrinarile mele la padure am avut fericita ocazie sa gasesc planta de leac numita untul pamintului-Tamus communis.Am dat de ea din intimplare in toamna cind am mers s-a culeg fructe de paducel.Mi-au atras atentia niste fructe tot rosii  agatate pe un lujer uscat .Atentie -nu sint comestibile.Apoi din aproape in aproape acum in primavara tot cu ajutorul Net-ului am aflat mai multe despre el.Creste incolacit ca si hameiul pe alte tulpini,are frunzele in forma de inima.Florile inca nu erau deschise .Am dezgropat doua radacini mai mici si apoi am dat de un grup mai mare de lujeri .Cind am sapat am gasit o radacina groasa cit un  brat de om.Am asezat si lopatica linga el care are 60 cm ca sa vedeti marimea aproximativa.Nu am putut sapa decit vreo jumatate de metru ca apoi am dat de piatra .Anii trecuti am vazut in piata  Deva comercianti de plante medicinale care aveau si radacini de -Untul pamintului.
 Aceasta planta creste in margine de padure,cu paminturi argiloase,pietroase  la baza dealurilor,intr-un loc ca acesta am gasit-o eu.Cine vrea s-o foloseasca empiric e bine sa se documenteze foarte bine.Am aflat ca ar avea intrebuintari in uz extern,dar si aici cu mari precautii.Indicata in:dureri reumatice acute sau cronice lombosciatica,spondilita cervicala ,deformari osoase ,artrite, sinuzite frontale sau maxilare.Se poate face o tinctura din radacina bine spalata si data prin razatoarea mica,in alcool triplu distilat sau spirt sanitar. Recomand  produsele  facute in laborator.Folosirea radacinii rase direct pe locul dureros produce intepaturi foarte puternice si la unele persoane sensibile produce iritatii care se pot atenua cu unguent-crema de galbenele.



 Aici am gasit radacina cea groasa.