Daca e duminica, musai o iesire.

 Trece saptamina si deabia astept sa dau o tura la padure.Lucruri  musai de luat:aparatul de fotografiat,securea,firezul si cutitul pentru colectat ceva lemn pentru cioplit.Loc:padurea Briznic ,mai mult fag,dar si alte esente de foioase.In zona de sub padure au fost locuri cultivate ale oamenilor ,care sint abandonate datorita micsorarii populatiei la sate,si orientarii oamenilor catre activitati mai profitabile.Este plin de pomi fructiferi meri ,pruni,nuci,care sint acaparati incet de catre padure si sufocati.Aici puteti observa iedera de padure crescuta in 2 pruni ,sub forma de perdea.Prunii fiind arbori mici nu a mai avut unde urca si a crescut in jos.Fagii sint tineri.

 Aici cresc si foarte multi ciresi salbatici,care primavara sint plini de floare de parca padurea ar fi ninsa.Ciresele salbatice sint mai mici dar sint foarte bune la dulceata,mai ales  ciresele amare.Sint foarte greu de cules pentru ca ciresii sint fara crengi si te urci greu in ei.Trebuie scara lunga si mult curaj.

 Oprindu-ma la un cires cazut ca sa tai o bucata de lemn , mi-au atras atentia niste urme de animal care le-am vazut si mai in vale.Erau urme de bursuc-viezure.Mergind pe firul lor am ajuns si la  vizuina de unde a iesit.Aici se pot vedea urmele de picioruse care sint murdare de pamint .Probabil pe o portiune de galerie este apa infiltrata de la zapada si acolo si-a murdarit papucii.

 Aici a mers catre alta intrare de vizuina ,sa uitat si a plecat.

 Se pot vedea clar urmele pe zapada moale,cele patru degete cu gheare puternice.Labele  viezurelui sint cu degetele echipate cu niste gheare lungi pentru a putea sapa galerii si a scormoni pamintul pentru cautarea hranei.Cred ca a iesit din galerie simbata noaptea pentru ca duminica la prinz zapada din urme era intarita  si daca era  urma mai veche nu se mai cunostea.

 Viezurele consuma cu placere,rime ,gindaci ,radacini ,lipitori ca ii place sa caute hrana si in locuri mlastinoase.Mai consuma si porumb in lapte si semintele de curcubata(dovleac).Poate  mai maninca si alte cele ,dar nu am stat la masa cu el si nu stiu.Cred ca are si mirosul foarte dezvoltat,aici a scormonit dupa mincare.Umbla numai noaptea dupa hrana ,dimineata se retrage la vizuina,rar poate fi intilnit si ziua.

 Si pe aici pe la Ilia sint  multi motociclisti care practica  motocrosul in teren accidentat,numa ce ii auzi urlind cu motoarele pe toate dealurile si prin toate padurile.

 Am luat lemn de mar,cires salbatic si maces poate fac o lingurita.Zilele trecute am cioplit o lingura de gorun. Mirosind lingura mi-am adus aminte de copilarie cind parintii au cumparat un butoi de stejar pentru vin.Totdeauna cind vorbesc de gorun ma gindesc la mirosul de butoi nou.   Fata.                  

Spate

 Si o  lingura din lemn de par.Intr-o deplasare intr-un sat vecin am gasit un par batrin care avea o creanga uscata.La prima cioplire cu securea am constatat ca e un lemn tare .M-am inselat,la cioplitul cu cutitele a mers foarte usor,de altfel si finisarea cu smirglu.Eventualele greseli de cioplire se scot usor la finisare.Este un lemn usor de cioplit,bun pentru incepatori si frumos la privit.  Fata.

                                                                  Spate

                                                              Amindoua.

Am trecut si pe linga riul Mures si am vrut sa fotografiez niste rate salbatice de pe linga mal dar nu am avut sansa ca m-au simtit si au zburat .Nu sint bun de vinator .Urzicile inca sint mici  la fel si salateaua.Mai vreo doua saptamini,si sint bune de cules.Mi sa facut foame asa ca plec catre casa .

Nu rata o saptamina sa nu  mergi in padure.

O iesire din toamna.

 Nu trebuie s-a treaca o saptamina si s-a nu mergem la padure macar duminica cind e mai liber si avem timp.Obisnuesc sa merg sa iau apa de la un izvor din padure si cu ocazia asta mai fotografiez  ce mi se pare mai interesant.Am gasit un mesteacan cazut pe care a crescut un grup de ciuperci .Oare aceasta iasca o fi cea aratata pe Net care poate fi folosita in unele tratamente?Apoi am intilnit acest grup de fagi  unde era jir pe jos.Jirul-fructul fagului este foarte apreciat de catre porcii mistreti alaturi de ghinda.Aceste fructe de padure se pot consuma si de catre om dar prajite pe plita.Jirul este mai gustos,dar ghinda e amara.Din jir se obtine si ulei comestibil.

Pe niste plopi uscati am gasit iasca .Iasca in timpul cind nu erau chibrituri se folosea la aprins focul.La aprindere se folosea amnarul .Iasca se fierbea, se punea la uscat apoi se scamosa si rezulta un produs foarte inflamabil.Din iasca se mai fac si niste sepci foarte frumoase si taiata in suvite subtiri se poate folosi la oprit singerarea  in caz de ranire.Cea mai de calitate iasca este cea care creste pe fag.Unde sint izvoare in padure se fac si balti  si noroaie care sint foarte apreciate de porcii mistreti pentru scalda.In aceasat zona este o plantatie de brazi .Dupa scalda ,porcilor mistreti le place sa se frece de copaci si sa le roada coaja.Acest brad este ranit de catre coltii lor si este plin de rasina.Si rasina are multiple intrebuintari.Acum iarna se poate culege cetina si se face un ceai -ceai siberian din ace de brad.Cu ajutorul crengilor uscate se poate aprinde usor focul.

Acesti brazi au in jur la 40de ani mi-a spus padurarul care a participat la plantarea si ingrijirea lor.

Pentru cioplit am luat lemn de paducel si lemn de corcodus care creste din abundenta pe aici.Acum ca sa mai uscat am zis sa incerc sa cioplesc ceva si uite cea iesit.

 Aceasta este lingura  cu lingurita -din lemn de paducel -35  cm.Paducelul are un lemn placut la cioplit ,destul de tare care creste contorsionat .Unde se vad puncte sint locurile unde au fost spinii.Dupa ce am slefuit-o parca e de os.Paducelul  are multiple intrebuintari Scoarta,florile cu frunze si fructele se folosesc pentru tratarea unor afectiuni .Lemnul este dur  si se folosea la resteie pentru juguri la vaci.si colti la grebla.Pentru confectionarea greblei am sa folosesc din lemnul ramas. Bineinteles am analizat si aroma esentei sale care se poate incerca mai bine mirosind gavanul.      Lingurita.

                                                            Lingura.

 Lingura din lemn de corcodus.-25 cm.Se poate minca cu ea.De altfel ,de cind am inceput sa cioplesc  maninc numai cu lingura de lemn.Este confectionata de mine si e de salcim.Aceasta este din creanga de catre virf de la un corcodus cazut iarna trecuta.Si corcodusul este folositor.El face fructele la inceputul verii ,care erau foarte apreciate de noi cind eram copii de ne sterpezeau dintii.Din corcoduse se poate face compot,gem,cu ele crude se poate acri ciorba.Ce mai ,un produs ecologic care se folosea de catre gospodine[ inainte ],cind nu se gaseau atitea ca acuma.                  Fata.

                                                 Spate.

                                             Amindoua.

 .                                                Cam atit.

O iesire scurta la padure.

Ieri in jurul prinzului am zis sa fac o iesire sa vad schimbarile din padure care decurg odata cu sosirea primaverii.Zona este situata intre loc.Sacamas si Lesnic in locul numit Coltul Pietrei.In trecut in acest loc a fost  o cariera de piatra pentru construirea soselei DN 7,renumita de accidentele rutiere care se petrec mai ales in acest loc unde este o curba strinsa.Timpul a fost cu lapovita si ceata.Am facut si citeva fotografii.Padurea este de foioase cu foarte mult tei.             TEI -tripleti

                             Un fag batrin si soseaua DN 7 intens circulata,

                Aceasta ciuperca am gasit-o din abundenta puteam sa culeg o plasa .Se numeste  Aleuria aurantia sau urechea babei.Aici pe internet zice ca e comestibila atit gatita cit si cruda.Nu o cunosc deci nu o consum.Mia placut foarte mult culoarea rosie  si zapada ,  amestec de culori intilnit rar in natura.

                 Zapada,,ciuperci, frunze si citeva fire de iedera.

             In aceasta iesire am luat lemn pentru doua linguri  tei uscat si iedera ,este lemn cazut din abundenta deoarece iarna trecuta a fost multa zapada cazuta  inainte de a cadea frunza din copaci cea ce a dus la ingreunarea ramurilor si deci ruperea lor.Am mai gasit o coada de grebla dintr-un tei tinar   care va fi confectionata prin vara cind va fi folosita la strinsul finului.Grebla va fi  confectionata complet din lemn.Resurse sint pentru fiecare doar sa le exploatam corect pentru a mai ramine si pentru altii. Padurea este darnica si primitoare.Nu scapa sa nu iesi macar o data pe saptamina la padure  si atunci ai sa vezi cite ai sa inveti,si de cite foloase ai parte.Vei avea parte de privelisti  ,de mirosuri, de gusturi si de magia revenirii naturii la viata care se intimpla acum primavara si se observa cel mai bine la padure.Asa vei putea sa faci comparatie si sa vezi ce sa schimbat mereu.                                                                                  

Un cutit

 Am postat o fotografie mai clara cu lingurile aratate anterior,care sint asezate pe 2 coli A4  sa se vada marimea lor.

 La miner am folosit un bolster original linga lama , apoi lemnul,piele neagra si corn de vaca.La capat am facut o saiba  dintr-o moneda de 5 bani.La nituire la capat trebuie avut grija ca poate crapa lemnul.Pentru lipit am folosit Bison.Minerul are 11 cm.Specific ca sint incepator.Cutitul il folosesc la cioplit este foarte bun ca are lama mica si se poate controla.Zilele ce urmeaza am sa ai fac si o teaca

Acum vreo luna am achizitionat 2 lame de cutit polar carbon de 80 si 95.La cea de 8o am reusit sa ai fac miner.Lemnul folosit este de piersic uscat din gradina.

Citeva linguri

Astazi m-am gindit sa postez citeva linguri care le-am cioplit in decurs de 2 saptamani .Cam de doua luni am inceput sa cioplesc linguri din lemn .Prima de deasupra este din lemn de fag,din ramura uscata.A doua ,din stinga este din lemn de piersic,un piersic uscat din gradina de la care am ales o bucatica de lemn,din care am facut si un miner la o lama polar carbon de 80. Urmatoarea este tot din fag un pic mai mica ,cea alba este din lemn de pin.Cea cu inimioare este din lemn de mar,iar ultima din dreapta este din creanga de pin.Fiecare lemn are un parfum caracteristic al sau.Nu vei sti aceste arome daca nu cioplesti.Cel mai puternic parfum  pina acum l-am intilnit la lemnulul de pin .Si piersicul are un parfum deosebit .Dupa ce termin lingura imi place sa o miros,sa aflu mirosul fiecarui lemn.Am sa revin si cu alte fotografii.

Multumiri.

Acesta postare o voi dedica celor doi prieteni cunoscuti pe Net,care mi-au dat un impuls sa fac o activitate la care nici nu visasem.Primul este -Micul mester de la Resita,de la care am invatat ca a merge la padure nu inseamna numai a te uita prin copaci sau a merge la gratar,sau dupa ciuperci.De la el am luat placerea de a cauta lemn pentru cioplit si de ciopli in lemn.Celalalt prieten este Toctomerius de la Bucuresti de la care am invatat despre scule de cioplit si de intretinerea lor. Le multumesc pentru ceea ce am invatat din ce am citit de pe blogurile lor.De acum am sa arat pe blogul meu si iesiri la padure si ce mesteresc-cioplesc eu.Sa auzim de bine.

Coaja de portocala

Cochetind si eu cu bushcraft-ul,astazi din intimplare,cind am facut focul dimineata am aflat ca banala coaja de portocala care o aruncam dupa ce consumam pulpa propriuzisa este un material f.bun pentru aprins focul mai repede.Seara dupa ce am mancat o portocala am pus coaja ei pe marginea plitei pentu ca prin uscare da un miros placut in casa.Apoi la aprinsul focului dimineata am pus cojile uscate de portocala printre surcele. Am observat atunci ca sa format o flacara foarte puternica care a aprins rapid surcelele.La ardere se produce si un sunet caracteristic.Daca luam o coaja proaspata de portocala intre degete si o stringem catre o flacara de bricheta sau luminare vom observa o amplificare a flacarii datorita picaturilor expulzate din coaja care sint foarte inflamabile.Coaja de portocala mai poate fi folosita la prepararea prajiturilor dupa ce in prealabil a fost rasa pe razatoarea mica.Se amesteca cu zahar si se poate pastra timp indelungat in borcan inchis.Se mai poate adauga in ceai dupa ce a fiert sa ii dea aroma.Deci acum iarna avem posibilitatea de a colecta aceasta resursa pentru ca portocalele sint consumate in cantitate mare iarna.Se poate pastra in pungi de hirtie in camara sau balcon agatate undeva mai sus sa stea uscate si sa nu le incurce pe consoarte.Vara se pot folosi la aprinsul lemnelor de gratar.Deci de acum putem face si o economie la buget daca foloseam motorina pentru aprins focul si nu ne mai expunem la anumite riscuri,incurcarea recipientelor de motorina-benzina,care poate produce explozie.Daca stiti si alte intrebuintari ale cojii de portocala sa mi le spuneti si mie.Sa auzim de bine.